Cristiana „Mongol” Stancu, prima si singura campioana mondiala a Romaniei la K1

De o energie cuceritoare si un magnetism irezistibil, Cristiana Stancu este unul dintre cei mai talentati sportivi pe care-i are tara noastra. La numai 24 de ani, este campioana mondiala la Kempo, dar si detinatoarea centurii mondiale Pro WTKA, castigata in cadrul Galei Superkombat World Grand Prix Final Elimination, dupa ce a invins-o pe italianca Irene Martens, una dintre primele trei luptatoare ale lumii la toate versiunile profesioniste.

03.02.2016

Natalia Talmacec

3999

Timp estimat de citire:

4 minute, 45 secunde

Razboinica „Mongol”, caci asa i se spune, ne-a vorbit despre drumul ei spre titluri si victorie, dar si despre visul de a construi un centru educational-sportiv romanesc si de a picta personal biserica din cadrul acestuia. Da, ai citit bine! Chiar daca face performanta in artele martiale, Cristiana a absolvit Teologia si e specializata in iconografie si pictura bisericeasca!

Slab sau Gras: Ai cucerit, in premiera pentru Romania, titlul mondial la kickboxing. Spune-ne cum ai ajuns aici.

Cristiana „Mongol” Stancu: Asa e. Am castigat acest titlu in promotia Superkombat! Titlul mondial a venit in urma multor ani de munca asidua si perseverenta.

Erai batausa cand erai mica? De unde vine pasiunea pentru lupte?

Nu, chiar deloc. Am fost un copil foarte cuminte, dar foarte viu! Tatal meu mi-a insuflat aceasta dragoste si inca de la 3 ani am invatat primele miscari de lupta.

Cand ai inteles ca vrei sa faci serios sporturile de contact?

La 16 ani, atunci cand am participat la primul meu Campionat Mondial (de Kyokushin Karate) care s-a desfasurat in Tokyo, Japonia. Acolo am cunoscut personal legende ale K1-ului si mi-am dorit sa devin ca ele.

Stiu ca ai urmat Teologia… De ce nu Educatie Fizica si Sport sau o facultate din alt domeniu?

Mi-am dorit sa devin medic si m-am pregatit serios in acest domeniu, mergand la olimpiade de biologie si anatomie. La 14 ani, reuseam sa iau nota de trecere la toate testele de intrare la Facultatea de Medicina. Am renuntat insa, pentru ca mi-am dat seama ca nu voi putea ajuta oamenii, asa cum credeam, si mai mult, va trebui sa renunt la orice alta activitate. Cred ca oamenii au nevoie de ajutor sufletesc, inaintea celui medical, asa ca am ales Facultatea de Teologie, sectia Pictura.

Ai spus la un moment dat ca visezi sa pictezi o biserica… Cand si unde ai vrea sa pui in aplicare acest proiect?

Da… Cand va fi momentul! Imi doresc sa construiesc un complex in interiorul caruia sa fie o bisericuta si cateva chilii, alaturi de o scoala, un atelier si o sala de sport. Mi-as dori sa devina un centru educational-sportiv romanesc, cu accent pe fundamentul nostru de credinta, ortodoxia. Cred ca oamenii au nevoie de un asemenea loc in care sa creasca, sa se dezvolte. Am increderea ca o generatie de copii, crescuta intr-un alt mod, cu principii sanatoase, cu un fizic puternic, poate schimba Romania.

Ti se spune Mongol? De ce?

Mongol inseamna „neinvins”, iar eu cred in aceasta atitudine si capacitate a omului de a fi invincibil, orice s-ar intampla. Logodnicul meu mi-a spus asa, comparandu-ma cu femeia mongola − loiala, puternica, aspra si dedicata.

Cum arata o zi din viata ta? Cate ore dedici antrenamentelor?

O zi din viata mea este aglomerata. In general, ma antrenez 4-5 ore pe zi, exceptand duminica. Intre antrenamente ma odihnesc, pictez, citesc si, de curand, imi pregatesc discursurile motivationale. Am fost invitata la inceputul anului sa tin un discurs, iar, de atunci, destul de des vorbesc in public. O alta activitate inedita este aceea de a juca in filme. Deja am filmat un trailer cu regizorul Bobby Barbacioru si mai urmeaza si alte proiecte cel putin interesante.

Cel mai probabil ca, pentru a face fata efortului fizic intens, ai un regim alimentar special. In ce consta acesta?

La mine, domeniul alimentar este foarte important. Incerc sa fiu foarte atenta in ce priveste mancarea. Luptatorii trebuie sa-si mentina o anumita greutate pentru a putea face categoria inainte de meciuri, asa ca acest aspect este, intr-un fel, parte din antrenament. Eu mananc echilibrat, proteine animale (carne de curcan, pui, peste), proteine vegetale (naut, linte, soia), carbohidrati (orez brun, paste integrale, fructe) si grasimi (ulei de masline, avocado). Mananc de 5 ori pe zi in cantitati mai mici. Daca nu sunt acasa si nu-mi pot prepara mancarea, optez pentru un shake sau un baton proteic.

Cine te sustine cand esti in ring?

Dumnezeu. Apoi, Octavian, logodnicul meu, si parintii nostri. Bineinteles, antrenorii sunt foarte importanti in timpul luptei, asa ca ei sunt un sprijin esential!

Care-i lupta/lovitura pe care n-ai s-o uiti niciodata?

Probabil primul meu meci de MMA in cusca, in Estonia 2012, pe care l-am castigat foarte greu. Apoi, nu voi uita primul meu meci profesionist in Superkombat pe care l-am pierdut si care, de fapt, m-a trezit la realitate. Si, bineinteles, meciul de centura!

Cum reactioneaza barbatii cand afla ca esti luptatoare de MMA si i-ai putea bate usor? Dar femeile?

Se mira, pentru ca eu sunt destul de feminina pentru sportul pe care il practic si foarte calma. Reactioneaza, in general, cam la fel! Barbatii fac glume, iar femeile isi doresc sa le invat sa se apere.

Care-i urmatorul obiectiv?

Urmatorul obiectiv este reintrarea in lumea MMA-ului, pe care am lasat-o putin in pauza pentru box si kickbox. Ma bucur ca pot face acest lucru tot in promotia Superkombat, condusa de Eduard Irimia si cunoscuta la nivel mondial! Anul urmator intentionez sa-mi apar centura si sa ma dezvolt cat mai mult ca luptatoare!