Consumul de murături, asociat cu o rată mai mică a mortalității din cauza COVID-19

Timp estimat de citire:

2 minute, 49 secunde

O echipă de cercetători de la Spitalul Universitar Charité din Berlin, Germania, a investigat rolul alimentației în contextul actualei pandemii de COVID-19. Oamenii de știință au vrut să vadă dacă obiceiurile alimentare pot contribui la diferențele notabile între state în ceea ce privește ratele de deces asociate infectării cu noul coronavirus.

Variație geografică inexplicabilă

De la sfârșitul anului trecut, de când a apărut primul focar de COVID-19, în Wuhan, China, au existat variații geografice semnificative și inexplicabile ale numărului de persoane infectate și ale ratelor de mortalitate. În Europa, rata de deces în Italia, Franța și Marea Britanie, de exemplu, a fost foarte mare, comparativ cu cele înregistrate în zona Balcanilor și unele țări nordice. Disparități similare au fost, de asemenea, observate în întreaga lume.

Corelație neașteptată

După ce au analizat datele din rapoartele privind evoluția epidemiei la nivelul diverselor țări, cercetătorii germani au constatat că în unele state cu rate de mortalitate scăzute consumul de alimente fermentate tradiționale este ridicat. Ei susțin că dintre toate variabilele luate în considerare, doar legumele fermentate (murate/marinate) au avut un impact semnificativ asupra ratei mortalității pe țară. Practic, pentru fiecare gram/zi de creștere a consumului mediu național de legume fermentate, riscul mortalității prin COVID-19 a scăzut cu 35,4%!

Autorii studiului au subliniat că analiza lor s-a limitat la țările europene și că ar fi util să se testeze ipoteza și în alte regiuni în care consumul de alimente fermentate este mare, iar ratele de mortalitate prin COVID-19 sunt mici. „În Asia, de exemplu, ratele de deces sunt foarte mici, iar pandemia pare să fie sub control. Același lucru s-a întâmplat și în Africa, unde s-a prevăzut că răspândirea COVID-19 va fi catastrofică, iar ratele de deces par să fie scăzute”, comentează Jean Bousquet, coordonatorul studiului. Cercetătorii spun că ar fi de mare valoare utilizarea datelor privind consumul de alimente din astfel de țări pentru a realiza studii epidemiologice și mecanice definitive care să confirme rezultatele actuale.

Consecințele îndepărtării de ceea ce e natural

În lumina constatărilor făcute, cercetătorii au înaintat ipoteza potrivit căreia schimbările considerabile ale microbiomului intestinal determinate de viața modernă și consumul redus de alimente fermentate ar avea o implicație importantă în răspândirea și severitatea COVID-19. „Când viața modernă a dus la consumul unei cantități reduse de alimente fermentate, microbiomul (nr – totalitatea microorganismelor care populează tractul nostru digestiv) s-a schimbat drastic, iar acest lucru ar fi ajutat SARS-CoV-2 să se răspândească și să provoace infecții severe. Dacă ipoteza este dovedită, COVID-19 va fi prima epidemie de boală infecțioasă ale cărei mecanisme biologice au legătură cu îndepărtarea de la ceea ce este natural”, a afirmat Bousquet. Acesta precizează că ipoteza necesită verificare prin intermediul unor studii individuale efectuate în țări în care există un consum ridicat de legume fermentate.

Sursa: www.news-medical.net