“Carnea” alternativă: de ce a fost și va fi nevoie de ea

Timp estimat de citire:

9 minute, 0 secunde

O să explorez împreună cu tine importanța acestor tehnologii alimentare inovatoare și o să analizăm valoarea nutritivă a produselor rezultate, subliniind modul în care revoluționează viitorul alimentelor.

Creșterea animalelor și consumul de carne au un impact semnificativ asupra mediului

Iată câteva date care evidențiază amploarea acestor actiuni:

Se emit gaze de seră

Zootehnia emite aproximativ 14,5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, ceea ce reprezintă mai mult decât întregul sector de transport, cu avioane, mașini, camioane la un loc. Producția de carne de rumegătoare generează emisii deosebit de mari din cauza eliberării de metan din fermentația enterică (procesele digestive) și gestionarea gunoiului de grajd. În mass media s-au vehiculat diverse cifre care au minimalizat efectul de emisie, dar realitatea rămâne: dacă pentru consumul de carne sunt alternative (chiar despre asta discutăm în acest articol), pentru transport, de exemplu, nu avem ceva care să rezolve problemele urgent. Doar dacă nu vei fi de acord să mergi pe jos sau cu bicicleta sute de kilometri în delegație în străinătate, așa cum a făcut Badea Cârțan când s-a dus la Roma. Deci consumul de carne este un punct unde putem acționa eficient.

Se utilizează foarte mult teren care este obținut prin defrișări masive

Producția de animale ocupă aproximativ 30% din suprafața terestră a Pământului, inclusiv terenurile de pășunat și terenurile folosite pentru cultivarea plantelor cu care sunt hrănite animalele. Defrișările, în principal pentru creșterea vitelor și extinderea plantațiilor de soia (folosite pentru hrana animalelor), contribuie la pierderea habitatului speciilor sălbatice și amenință biodiversitatea.

Se consumă cantități enorme de apă

Aproximativ 8% din consumul uman de apă la nivel mondial merge în zootehnie, în principal pentru irigarea culturilor furajere. Producerea unui kilogram de carne de vită necesită aproximativ 15.000 de litri de apă, mult mai mare decât amprenta de apă a surselor de proteine pe bază de plante.

Se poluează și se contaminează apa

Din ferme rezultă dejecții, ape reziduale contaminate cu diferite medicamente, inclusiv antibiotice, care poluează apele din râuri, lacuri și pânza freatică, deși sunt luate măsuri pentru ca acest lucru să fie cât de cât evitat. Concentrațiile mari de substanțe nutritive, cum ar fi azotul și fosforul, în deșeurile animale pot duce la înflorirea algelor dăunătoare și la „zone moarte” în suprafețele acvatice.

Este favorizată rezistența la antibiotic

Utilizarea de rutină a antibioticelor în creșterea animalelor contribuie la apariția bacteriilor rezistente, reprezentând o amenințare semnificativă pentru sănătatea publică. Infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotice au ca rezultat creșterea costurilor asistenței medicale, îmbolnăviri prelungite și rate mai mari ale mortalității.

Siguranța alimentară

Zootehnia necesită cantități mari de culturi furajere, deturnând cantități enorme de cereale și boabe de soia care altfel ar putea fi folosite pentru a hrăni direct oamenii.  Trecerea către mai multe diete bazate pe plante și reducerea consumului de carne ar putea elibera resurse și ar putea contribui la securitatea alimentară globală, anulând zonele unde omul are de-a face cu foametea și subnutriția.

Aceste cifre subliniază necesitatea unor abordări durabile și alternative la producția tradițională de carne, cum ar fi carnea cultivată în laborator și producția de analogii de carne, care au potențialul de a reduce semnificativ impactul asupra mediului.

Carne cultivată în laborator

Carnea crescută în laborator, cunoscută și sub denumirea de carne de cultură sau pe bază de celule, este produsă prin cultivarea celulelor animale într-un mediu nutritiv. Această tehnologie inovatoare oferă numeroase avantaje. În primul rând, carnea cultivată în laborator are un impact semnificativ mai scăzut asupra mediului în comparație cu producția convențională de carne. Necesită mai puțin pământ, apă și energie și produce mai puține emisii de gaze cu efect de seră. În al doilea rând, rezolva preocupările etice prin reducerea nevoii de sacrificare a animalelor și îmbunătățirea bunăstării lor. Carnea de laborator este produsă printr-un proces care implică mai mulți pași cheie. În timp ce metodele specifice pot varia între companii și instituții de cercetare, procesul general urmează, în general, aceste principii de bază:

• Colectarea de celule animale, de obicei dintr-o biopsie mică sau o probă obținută de la un animal viu. Celulele pot fi obținute de la diferite tipuri de animale, inclusiv vaci, porci sau pui, în funcție de produsul din carne dorit.
• Cultivarea celulelor: Celulele colectate sunt apoi plasate într-un mediu de creștere adecvat care oferă nutrienții și condițiile necesare pentru înmulțirea celulară. Acest mediu conține un amestec de zaharuri, aminoacizi, vitamine, minerale si factori de creștere.
• Proliferarea celulelor: Celulele sunt plasate într-un bioreactor, un recipient specializat care oferă un mediu controlat pentru creșterea celulelor. Bioreactorul menține condițiile optime, inclusiv temperatura, nivelurile de oxigen și pH-ul, pentru a sprijini creșterea și multiplicarea celulelor. Celulele se divid și se înmulțesc, formând în timp țesut muscular.
• Diferențierea țesuturilor: Pentru a dezvolta textura și structura dorită a cărnii, celulele sunt supuse unui proces numit diferențiere tisulară. Aceasta implică expunerea celulelor la procese biochimice și mecanice specifice, cum ar fi întinderea sau stimularea electrică, care promovează formarea fibrelor musculare și a altor componente ale țesutului.
• Recoltarea și prelucrarea: Odată ce carnea de cultură atinge un stadiu adecvat de dezvoltare, este recoltată din bioreactor. Țesutul recoltat este apoi procesat pentru a-și îmbunătăți textura și aroma, ceea ce poate implica tehnici precum măcinarea, modelarea și marinarea pentru a semăna cu produsele tradiționale din carne.
• Producția de alimente gata de consum: Carnea de cultură procesată este folosită pentru a crea diverse produse din carne, cum ar fi burgeri, cârnați sau nuggets, prin tehnici tradiționale de prelucrare a alimentelor. Aceste produse pot fi combinate cu alte ingrediente, cum ar fi componente pe bază de plante, pentru a îmbunătăți gustul și textura.

Proces în curs de dezvoltare

Este important de menționat că procesul de producție a cărnii cultivate în laborator este încă în curs de rafinare și optimizare. Cercetătorii și companiile lucrează în mod continuu pentru a îmbunătăți eficiența, și rentabilitatea, care sunt factori esențiali pentru viabilitatea comercială și disponibilitatea pe scară largă a cărnii de cultură. Deocamdată este foarte scump să produci carne de cultură și ea poate fi consumată numai în câteva restaurante de lux de pe glob.

“Carne” pe bază de plante

Mult mai familiari și mai accesibili sunt analogii de carne sau înlocuitorii de carne pe bază de plante, pe care îi găsim în numeroase forme și pe piața românească (și provin de la producători locali). Prețurile sunt mai mult decât accesibile, iar produsele sunt foarte bune. Ele sunt concepute pentru a imita gustul, textura și aspectul cărnii reale. Aceste alternative inovatoare pe bază de plante sunt create folosind o varietate de surse de proteine, cum ar fi soia, grâul, mazărea sau fasolea. Desigur, acasă îți poți prepara singur burgeri din fasole, dar ei nu vor fi niciodată la fel de gustoși ca cei preparați de specialiști, nici la fel de nutritivi, pentru că în industrie se utilizează izolate proteice, și nu boabe de leguminoase sau cereale. Analogii de carne oferă o soluție convingătoare la impactul negativ asociat consumului convențional de carne. Sunt o alternativă durabilă și fără cruzime pentru cei care doresc să-și reducă dependența de produsele de origine animală.

Valoarea nutrițională a cărnii și a analogilor cărnii cultivate în laborator

Când vine vorba de nutriție, carnea și analogii de carne cultivați în laborator au un potențial mare. Carnea cultivată în laborator este “desenată” să semene îndeaproape cu carnea tradițională, oferind un profil nutrițional similar. Conține țesut muscular bogat în proteine, aminoacizi esențiali, vitamine (cum ar fi B12) și minerale precum fier și zinc.

În plus, cercetătorii au posibilitatea de a manipula compoziția cărnii de cultură pentru a reduce grăsimile saturate nesănătoase și pentru a crește nutrienții benefici. Analogii de carne, pe de altă parte, sunt de obicei pe bază de plante și oferă o gamă largă de nutrienți derivați din sursele lor de proteine. Acești înlocuitori sunt adesea îmbogățiți cu vitamine și minerale suplimentare pentru a se asigura că se potrivesc sau chiar depășesc valoarea nutritivă a cărnii adevărate. În plus, alternativele de carne pe bază de plante sunt în general mai scăzute în grăsimi saturate și nu au deloc colesterol, ceea ce le face o opțiune mai sănătoasă pentru persoanele preocupate de sănătatea cardiovasculară.

Adoptarea cărnii cultivate în laborator și a analogilor de carne poate avea implicații semnificative pentru sănătatea publică, sustenabilitate și securitatea alimentară globală. Aceste alternative oferă o cale de reducere a consumului de carne produsă în mod convențional, care a fost legată de diverse probleme de sănătate, inclusiv boli de inimă, cancer și rezistență la antibiotice. Alegând carne cultivată în laborator sau analogii de carne, te poți bucura de gustul și textura cărnii fără riscurile asociate pentru sănătate. Nu uita că se consideră că preparatele din carne și carnea roșie pot fi cancerigene, dacă se consumă excesiv.

Așadar, carnea cultivată în laborator și analogii de carne apar ca soluții transformatoare la provocările stringente cu care se confruntă industria tradițională a cărnii. Cu impactul lor mai scăzut asupra mediului, bunăstarea animalelor îmbunătățită și valoarea nutritivă promițătoare, aceste alternative au potențialul de a remodela modul în care producem și consumăm carne. Pe măsură ce tehnologia avansează și costurile de producție scad, este probabil ca ele să devină mai accesibile și mai răspândite, oferind o alegere durabilă și etică pentru o populație globală în creștere.