Alimentație dezordonată sau tulburare de alimentație. Care e diferența

Timp estimat de citire:

6 minute, 21 secunde

Tulburările de alimentație și relația haotică cu mâncarea pot afecta pe oricine, indiferent de identitate sau de experiențele de viață. Totuși, unele grupuri pot fi mai expuse riscului decât altele.

Să ții o dietă sau să faci mult sport sunt comportamente des întâlnite – chiar încurajate – într-o cultură în care sănătatea și aspectul corpului contează tot mai mult. Pe de altă parte, cum există o preocupare tot mai mare pentru alergii alimentare și alte nevoi dietetice, se întâmplă adesea ca oamenii să elimine sau să restricționeze anumite alimente. Ei bine, și aceste comportamente pot fi semne ale unei relații nesănătoase cu mâncarea. Poți avea un tipar problematic de alimentație, chiar dacă nu ai un diagnostic oficial de tulburare de alimentație.

Așadar, unde tragem linia? Ce înseamnă alimentație dezordonată și ce este, de fapt, o tulburare de alimentație?

Într-un articol publicat pentru Science Alert, Gemma Sharp, cercetătoare în imagine corporală, tulburări de alimentație și greutate, la Universitatea Monash, explică diferențele importante dintre cele două. Citește în continuare pentru a vedea ce semnale e bine să urmărești – atât la tine, cât și la cei dragi.

Ce este alimentația dezordonată?

Pe scurt, alimentația dezordonată descrie atitudini și comportamente negative față de mâncare și alimentație, care pot duce la un tipar alimentar perturbat.

Poate include:

• adoptarea frecventă a dietelor;
• săritul peste mese;
• evitarea anumitor grupe de alimente;
• episoade de mâncat compulsiv (binge eating);
• folosirea abuzivă a laxativelor sau a pastilelor de slăbit;
• provocarea vărsăturilor;
• exercițiile fizice făcute compulsiv.

Termenul „alimentație dezordonată” se folosește atunci când aceste comportamente nu sunt suficient de frecvente și/sau severe pentru a se încadra într-un diagnostic de tulburare de alimentație.

Nu orice persoană care recurge la aceste comportamente va dezvolta o tulburare de alimentație. Însă alimentația dezordonată – în special dietele repetate – este adesea un precursor al tulburărilor de alimentație.

Ce este o tulburare de alimentație?

Aici situația se complică. Tulburările de alimentație sunt afecțiuni psihiatrice complexe, care pot afecta negativ corpul, mintea și viața socială a unei persoane. Se caracterizează prin tulburări persistente în modul în care cineva gândește, simte și se comportă în legătură cu alimentația și felul în care arată corpul său.

Pentru a pune un diagnostic, medicii folosesc o combinație de chestionare standardizate și întrebări generale. Se evaluează cât de des apar comportamentele respective, cât de severe sunt și cum influențează viața de zi cu zi.

Exemple de diagnostice clinice includ:

• anorexia nervoasă;
• bulimia nervoasă;
• tulburarea de alimentație compulsivă (binge eating disorder);
• tulburarea de evitare/restricție a aportului alimentar.

Cât de frecvente sunt tulburările de alimentație și alimentația dezordonată?

Răspunsul poate varia mult, în funcție de studiul citat și de modul în care sunt definite comportamentele și atitudinile dezordonate.

Se estimează că 8,4% dintre femei și 2,2% dintre bărbați vor dezvolta o tulburare de alimentație la un moment dat în viață. Gemma Sharp precizează că majoritatea cazurilor apar în adolescență.

Alimentația dezordonată este, de asemenea, foarte comună la tineri: 30% dintre fetele și 17% dintre băieții cu vârste între 6 și 18 ani declară că adoptă aceste comportamente.

Deși cercetările sunt încă în curs, se pare că alimentația dezordonată și tulburările alimentare sunt și mai frecvente în rândul persoanelor cu identitate de gen diversă.

Putem preveni tulburările de alimentație?

Există dovezi care arată că programele de prevenire care vizează factorii de risc – precum ținerea dietelor și îngrijorările legate de formă și greutate – pot avea un efect pozitiv pe termen scurt.

Problema este că majoritatea studiilor durează doar câteva luni. Prin urmare, nu putem ști dacă persoanele implicate au dezvoltat sau nu o tulburare de alimentație pe termen lung. În plus, majoritatea cercetărilor s-au concentrat pe fete și femei aflate în anii de liceu sau facultate. La aceste vârste, tulburările de alimentație apar deja frecvent. Așadar, studiile nu ne oferă suficiente informații despre prevenirea reală și neglijează, de asemenea, categoriile diverse de persoane aflate în risc.

Este ortorexia o tulburare de alimentație?

Când vorbim despre granița dintre alimentația dezordonată și tulburările alimentare, ortorexia nervoasă este un subiect controversat.

Numele înseamnă, la propriu, „apetit corect” și se referă la o obsesie patologică pentru alimentația sănătoasă. Este caracterizată de o dietă foarte restrictivă și evitarea rigidă a alimentelor considerate „nesănătoase” sau „impure”.

Aceste comportamente trebuie luate în serios, deoarece pot duce la malnutriție, izolare socială și o calitate a vieții redusă.

Totuși, ortorexia nervoasă nu este recunoscută oficial ca tulburare de alimentație în niciun manual de diagnostic.

Mai mult, având în vedere popularitatea dietelor speciale (precum keto sau paleo), a postului intermitent și a regimurilor alimentare (de exemplu, fără gluten), uneori poate fi dificil să îți dai seama când o preocupare pentru alimentație a devenit îngrijorătoare.

De exemplu, aproximativ 6% dintre persoane au o alergie alimentară. Studii recente sugerează că aceste persoane au un risc mai mare de a dezvolta tipuri restrictive de tulburări alimentare, cum ar fi anorexia nervoasă sau tulburarea de evitare a aportului alimentar.

Totuși, a urma o dietă specială, precum veganismul, sau a avea o alergie alimentară nu înseamnă automat că e vorba de alimentație dezordonată sau o tulburare de alimentație.

Este important să recunoaștem motivațiile diferite pe care le au oamenii în a mânca sau a evita anumite alimente. De exemplu, o persoană vegană poate exclude anumite grupe alimentare din respect pentru drepturile animalelor, nu din cauza unor simptome de alimentație dezordonată.

Ce ar trebui să te pună pe gânduri

Dacă te îngrijorează relația ta cu mâncarea sau cea a unei persoane dragi, iată câteva semne de care ar fi bine să ții cont:

• preocupare excesivă pentru mâncare sau modul de preparare;
• eliminarea unor grupe de alimente sau săritul peste mese;
• obsesia pentru greutatea sau forma corpului;
• fluctuații mari în greutate;
• exerciții fizice compulsive;
• schimbări de dispoziție și retragere socială.

De reținut

Relația cu mâncarea poate deveni, uneori, complicată și e perfect normal să te întrebi dacă ceea ce faci este „prea mult” sau „prea puțin”. Important este să fii atent(ă) la semnalele pe care ți le transmite corpul și la felul în care te simți. Ce sentimente ai față de tine, dar și față de ceea ce mănânci. Nu ești un caz izolat. Tot mai mulți oameni trec prin astfel de provocări, iar sprijinul există. Dacă ți se pare că ceva nu e în regulă sau dacă ai îngrijorări legate de cineva drag, nu ezita să ceri ajutorul unui specialist. Uneori, chiar și o simplă conversație poate face o diferență enormă.