nutritie-sanatoasa

Adevărul despre antioxidanți

Prevenirea afecțiunilor cardiace, încetinirea degenerării cerebrale și oculare, încetinirea procesului de îmbătrânire a organismului, stimularea sistemului imunitar, toate acestea sunt efecte atribuite acțiunii antioxidanților. Din anii '90, am fost bombardați cu o mulțime de informații care recomandă cu tărie suplimentele cu antioxidanți; companiile farmaceutice susțin chiar că ele nu au niciun fel de contraindicații în timpul sarcinii sau în perioada de alăptare! Cât dintre toate acestea sunt reale și au o baza științifică?Antioxidanții sunt substanțe chimice care neutralizează alte substanțe periculoase - radicalii liberi de oxigen, care atacă permanent și lezează celulele organismului, dereglandu-le funcționarea și favorizând apariția bolilor. Aceștia din urmă sunt rezultatul unor reacții chimice care au loc în mod normal și pentru care organismul are mijloace specifice de apărare. Totuși, factorii externi – radiațiile ultraviolete, poluarea, alcoolul etc. - pot deregla aceste mecanisme. Apar distrugeri la nivel celular care, acumulate în timp, pot declanșa diverse afecțiuni.

11.09.2023

Dr. Venera Vartosu

Timp estimat de citire:

4 minute, 14 secunde

Distribuie pe WhatsApp Distribuie pe Facebook

Cuprins

1. De unde provin antioxidanții?

2. Creierul, vulnerabil la lipsa antioxidanților

3. Sănătatea cardiovasculară

4. Tipurile de antioxidanți și rolul lor

De unde provin antioxidanții?

Există o serie de antioxidanți proprii organismului: glutation, coenzima Q10, acidul alfa lipoic, precum și mulți antioxidanți care provin din alimente: vitaminele C și E, seleniul și beta-carotenii (precursori de vitamina A), precum și recent descoperitele antocianidine (aparțin flavonoizilor extrași din semințele de struguri, vinul roșu, scoarță de pin), N-acetil cisteina, extractul de ceai verde, ginkgo biloba etc. Se estimează că există peste 4000 de surse alimentare (în principal legume și fructe) care acționează ca antioxidanți. Printre cele mai bogate alimente în antioxidanți sunt: prunele uscate, murele, afinele, stafidele, zmeura, spanacul, coacăzele negre și căpșunile (ultimele trei sunt considerate adevărate medicamente pentru creier). În general, cu cât un fruct este mai închis la culoare, cu atât este mai puternic antioxidant. În ceea ce privește băuturile, cele mai sănătoase sunt ceaiul verde, ceaiul negru și vinul roșu, cel din urmă cu moderație, bineînțeles!

Creierul, vulnerabil la lipsa antioxidanților

Creierul este cel mai vulnerabil organ la stresul oxidativ. Substanțele antioxidante sunt utilizate în mod obișnuit în tratamentul diverselor leziuni cerebrale și se studiază beneficiile pe care tratamentul antioxidant l-ar avea în afecțiuni neurodegenerative ca boala Alzheimer sau boala Parkinson.

Sănătatea cardiovasculară

S-a constat că persoanele cu o dietă bogată în legume și fructe au un risc scăzut de afecțiuni cardiace și de unele boli neurologice, iar anumite vegetale ar preveni unele tipuri de cancer. Există anumite dovezi cum că antioxidanții ar ajuta la prevenirea anumitor boli, ca degenerarea maculară și afecțiunile neurodegenerative. Totuși, în ciuda rolului clar pe care stresul oxidativ îl are în patologia cardiacă, studii controlate au demonstrat că suplimentele cu antioxidanți (pastilele) nu reduc riscul de dezvoltare a unei astfel de boli și nici nu influențează evoluția unei afecțiuni cardiace preexistente. În mai multe studii au fost investigate efectele de durată pe care suplimentele vitaminice bogate în antioxidanți le au în organism prin comparație cu o dietă bogată în antioxidanți. Unul dintre acestea a fost făcut pe 12.500 de persoane, pe o perioadă de 7,5 ani care fie au luat o doză zilnică de antioxidant (120 mg vitamina C, 30 mg vitamina E, 6 mg beta-caroten, 100µg seleniu și 20mg zinc), fie o pastilă placebo (fără niciun efect). Rezultatele au arătat că nu există niciun efect cu semnificație asupra duratei de viață, cancerului sau bolilor cardiace.

Tipurile de antioxidanți și rolul lor

Pentru că anotimpul îți permite, profită din plin de antoxidantii din alimentație. O dietă bogată în legume și fructe, dar săracă în grăsimi săturate, poate reduce riscul unor forme de cancer și al unor afecțiuni cronice. Iată tipurile de antioxidanți și proprietățile lor:

Antioxidant		Activitate antioxidanta	Surse
Clasa	Compus	Activitate antioxidanta	Surse
Vitamine	Vitamina A	Protecte celulara impotriva radicalilor liberi de oxigen	ficat, peste etc.
	Vitamina C	Protectie celulara impotriva radicalilor liberi de oxigen	citrice, varza, spanac, broccoli, rosii, mere, kiwi, capsuni etc.
	Vitamina E	Protectie celulara, stimularea sistemului imun si regenerare	uleiuri vegetale (de floarea-soarelui, soia), nuci, migdale, alune, spanac, broccoli, germeni de grau, kiwi, mango
Minerale	Seleniu	Protectie celulara impotriva radicalilor liberi de oxigen	peste, fructe de mare, carne rosie, oua, cereale, pui si usturoi
Carotenoizi	Beta-caroten	Protectie celulara impotriva radicalilor liberi de oxigen	morcovi si alte fructe
	Luteina	Protectie oculara	spanac, oua, citrice, porumb, varza
	Licopen	Efect protector la nivelul prostatei	rosii
Flavonoizi	Antocianidine	Protectie cerebrala	visine, fructe de padure
	Catechine, epicatechine, procianidine	Protectie cardiaca	cacao, ceai, ciocolata, struguri, mere
	Flavone	Protectie celulara impotriva radicalilor liberi de oxigen	citrice
	Proantocianidine	Protectie cardiaca si a tractului urinar	cacao, mere, struguri, vin, alune, scortisoara
Isotiocianati		detoxifiere	broccoli, varza, conopida
Fenoli	Acid cofeinic, acid ferulic	Scade stesul oxidativ celular, protectie oculara si cardiaca	mere, pere, citrice, unele vegetale
Cereale integrale		Scade riscul de boala coronariana, cancer, poate contribui la scaderea riscului de diabet	cereale (porumb, orez etc.)