Gastrita: cauze, simptome, diagnostic și tratament

Timp estimat de citire:

6 minute, 30 secunde

Este o problemă destul de frecventă care poate avea diferite cauze și se poate manifesta pe termen scurt sau lung, iar în funcție de aceste criterii gastrita poate fi de mai multe tipuri.

Gastrocalmin este un supliment alimentar cu îndulcitor, fără zahăr, sub formă de comprimate masticabile cu gust de mentă, pe bază de săruri de calciu și de magneziu, extracte de mușețel și lemn-dulce, care ajută la menținerea confortului digestiv la persoanele cu sensibilitate digestivă.

Despre gastrită vom vorbi și noi pe parcursul acestui articol, din care poți afla care sunt cauzele sale, cum se manifestă gastrita și care sunt metodele de diagnostic și tratament.

Cauzele care duc la gastrită

Am precizat deja că gastrita este declanșată de inflamarea mucoasei, care se produce sub influența mai multor factori. În funcție de cauzele care determină inflamația, gastrita poate fi de mai multe tipuri, după cum urmează:

• Gastrita infecțioasă – în acest caz, gastrita este cauzată de diverși agenți patogeni care ajung în stomac și se fixează la nivelul mucoasei gastrice provocând inflamarea acesteia. Cele mai multe forme de gastrită infecțioasă sunt cauzate de bacteria Helicobacter pylori, însă agenții patogeni pot fi și de natură virală, fungică sau parazitară.
• Gastrita medicamentoasă – de această dată, gastrita este declanșată în urma unor tratamente prelungite cu anumite medicamente administrate oral. În majoritatea cazurilor, gastrita medicamentoasă este cauzată de medicamentele din categoria antiinflamatoarelor nesteroidiene, administrate împotriva durerilor și febrei.
• Gastrita autoimună – cauza acestei forme de gastrită este acțiunea propriului sistem imunitar, care percepe în mod eronat celulele mucoasei gastrice ca fiind agenți patogeni. Sistemul imunitar reacționează în consecință și produce anticorpi care atacă mucoasa gastrică, provocând astfel inflamarea acesteia.
• Gastrita specifică – este o formă de gastrită asociată anumitor afecțiuni, alergii alimentare sau alte probleme de sănătate cu impact asupra mucoasei gastrice.

Alte cauze care pot duce la apariția gastritei sunt consumul excesiv de alcool, stresul cronic, consumul frecvent de alimente care cresc aciditatea gastrică și expunerea la radiații în timpul ședințelor de radioterapie. De asemenea, gastrita poate apărea și în urma unor intervenții chirurgicale, în special cele la nivelul stomacului.

Gastrita, simptome specifice

În formele sale ușoare, gastrita poate fi asimptomatică, iar acest lucru depinde și de cauze. Totuși, în multe cazuri, gastrita se manifestă prin simptome specifice, iar acestea nu sunt deloc plăcute. Evident că simptomele variază ca formă de manifestare și intensitate de la caz la caz, dar simptomatologia completă arată astfel:

• Durere în partea superioară a abdomenului, în special după masă, însoțită de senzația de arsură la stomac;
• Arsuri retrosternale, de-a lungul esofagului;
• Senzația de plenitudine exagerată după fiecare masă, chiar dacă nu se consumă cantități mari de alimente. De altfel, și senzația de sațietate se instalează rapid.
• Balonare;
• Greață însoțită uneori și de vărsături.
• Diminuarea apetitului urmată de scăderea în greutate, dacă gastrita se manifestă pe termen lung.

În cazuri rare, inflamația mucoasei gastrice poate duce și la apariția unor ulcerații, situație în care se produc sângerări, iar sângele din stomac va fi prezent în scaunele eliminate.

În funcție de durata și de evoluția simptomelor, gastrita mai poate fi acută sau cronică.

În cazurile acute, simptomele debutează brusc și au o intensitate sporită, manifestându-se pe durata câtorva zile, uneori chiar săptămâni. Gastrita cronică are o evoluție lentă, simptomele începând să apară treptat iar perioada de manifestare fiind una îndelungată, de peste 6 luni.

Stabilirea diagnosticului de gastrită

Prezentarea la medic este necesară dacă simptomele descrise mai sus devin prea severe sau dacă se manifestă mai mult de o săptămână.

Pe baza simptomatologiei descrise de pacient și a istoricului medical, diagnosticul este ușor de intuit de către orice medic gastroenterolog cu un minim de experiență, însă este nevoie de o confirmare precum și de stabilirea tipului de gastrită, implicit a cauzei generatoare.

Pentru că cele mai multe cazuri sunt de natură infecțioasă, medicul poate solicita o coprocultură, care presupune analizarea în laborator a unei probe din materiile fecale pentru a depista prezența unor bacterii sau alți patogeni. De asemenea, poate fi nevoie și de o endoscopie digestivă superioară, prin intermediul căreia medicul vizualizează interiorul stomacului pentru a evalua gradul de afectare a mucoasei gastrice. Dacă medicul consideră necesar, în timpul endoscopiei poate fi prelevată o probă de țesut gastric în vederea unor analize mai amănunțite în laborator.

O altă investigație folosită pentru stabilirea diagnosticului de gastrită este radiografia cu bariu, ce presupune ingerarea de către pacient a unei soluții al cărei traiect prin tractul digestiv poate fi apoi vizualizat, ajutând medicul să identifice zonele inflamate.

Tratament gastrită

De cele mai multe ori, gastrita nu are nevoie de niciun tratament pentru că trece de la sine în decurs de câteva zile. Organismul trebuie ajutat totuși să își revină, astfel că se impun câteva măsuri care țin în mod special de alimentație. În primul rând, trebuie evitat consumul de alimente grase, critice, roșii, mâncăruri picante sau bogat condimentate, alimente care conțin conservați sau alți aditivi, băuturi carbogazoase, cafea și alte licori care conțin cofeină. Toate acestea determină creșterea nivelului de aciditate din stomac, ceea ce va crește intensitatea simptomelor și va întârzia vindecarea mucoasei gastrice inflamate.

De asemenea, se recomandă evitarea alcoolului, precum și o pauză de la fumat, măcar pentru câteva zile, dacă nu definitiv. Meniul pacienților cu gastrită trebuie să includă orez, cartofi și morcovi fierți, supe de legume, carne slabă fiartă sau la grătar (fără condimente și în niciun caz prăjită).

Împotriva formelor mai severe ale bolii, medicul poate prescrie și tratament medicamentos, în funcție de cauza generatoare și de simptome. Astfel, în cazurile de gastrită infecțioasă cauzată de bacterii poate fi recomandat tratament cu antibiotice, în timp ce pentru formele virale, fungice sau parazitare se administrează medicamente adecvate fiecărei clase de agenți patogeni.

Tratamentul simptomatic se axează în mod special pe reducerea secreției de acid gastric, iar în acest sens se administrează medicamente din categoria  antagoniștilor receptorilor H2 sau inhibitorilor pompei de protoni. De asemenea, în formele de gastrită specifică asociate alergiilor alimentare se administrează medicamente din clasa blocanților histaminei, bineînțeles cu recomandarea de a evita alimentele care determină reacțiile alergice.

În final mai trebuie precizat că gastrita poate fi ușor prevenită printr-o dietă echilibrată, bazată în special pe fructe și legume, pește, carne slabă, cereale integrale, lactate degresate, leguminoase, nuci și semințe. Chiar dacă adopți o astfel de dietă, trebuie să mănânci de fiecare dată încet, să mesteci bine fiecare dumicat și să nu întreci măsura in ceea ce privește cantitatea de alimente consumate la o singură masă.

Dat fiind faptul că cele mai multe forme de gastrită sunt de natură infecțioasă, este foarte important să consumi alimente din surse sigure, bine preparate și păstrate în condiții corespunzătoare. Nu în ultimul rând, respectarea regulilor elementare de igienă este o altă măsură de prevenire a infecțiilor cu bacterii și alți agenți patogeni ce pot cauza gastrită.