Intoxicația alimentară – cauze, simptome și remedii

Timp estimat de citire:

8 minute, 43 secunde

Prevalența ridicată a intoxicațiilor alimentare în sezonul cald este cauzată de faptul că temperaturile ridicate favorizează dezvoltarea și circulația agenților patogeni care contaminează alimentele. Această contaminare se poate face pe diferite căi asupra cărora vom reveni pe parcursul articolului de față, iar simptomele toxiinfecțiilor alimentare încep să se facă simțite uneori la doar câteva ore după consumul alimentelor compromise.

Intoxicația alimentară se manifestă preponderent la nivel digestiv, prin diferite simptome care pot varia în intensitate,  de la un ușor disconfort până la tulburări grave care să necesite îngrijiri medicale și spitalizare.

Din ce cauze apare intoxicația alimentară

Intoxicația alimentară se datorează pătrunderii în organism a unor microorganisme sau substanțe toxice, prin intermediul tubului digestiv. Așa cum spuneam, vectorul de transmitere îl reprezintă alimentele contaminate, care pot conține cantități mai mari sau mai mici de astfel de agenți patogeni ori substanțe ce determină apariția tulburărilor digestive specifice toxiinfecțiilor alimentare.

În funcție de factorii determinanți, putem vorbi de patru cauze ale intoxicațiilor alimentare.

Bacteriile

Cele mai multe toxiinfecții alimentare sunt cauzate de bacterii, care elimină toxine ce ajung în organism prin consumul alimentelor contaminate. Principalele bacterii care pot provoca intoxicații alimentare sunt Salmonella, Escherichia coli,  Campylobacter, Listeria, Clostridium botulinum și Staphylococcus aureus.

Paraziții

Paraziții concurează cu bacteriile în ceea ce privește frecvența intoxicațiilor alimentare pe care le provoacă, fiind considerați a doua cauză principală a problemelor de acest gen. Sunt mai periculoși pentru că pot trăi și se pot dezvolta în sistemul digestiv, dând naștere unor alte probleme mai grave.

Cel mai adesea, toxiinfecțiile alimentare sunt provocate de paraziți precum Toxoplasma gondii, Taenia solium și Taenia saginata, Ascaris lumbricoides, Giardia lamblia, Cryptosporidium și oxiurii.

Virusurile

Virusurile sunt o altă categorie de microorganisme care pot ajunge în alimente și apoi în organism, provocând toxiinfecții alimentare. Nu toate virusurile au acest efect, ci doar anumite grupe precum Norovirus, Rotavirus, Astrovirus, Sapovirus și virusul hepatitei A.

Substanțele toxice

În cele mai multe cazuri, intoxicațiile alimentare cu o astfel de cauză sunt cauzate de pesticide și de alte substanțe chimice folosite pentru tratarea plantelor. Uneori, aceste substanțe sunt absorbite în țesuturile vegetale și astfel ajung în fructele și legumele pe care le consumăm. De asemenea, pot fi prezente și pe suprafața acestora, însă în acest caz, problema se rezolvă prin spălare.

Factori de risc pentru intoxicația alimentară

Riscul de toxiinfecție alimentară este mai ridicat în sezonul cald, când există condiții de mediu propice dezvoltări agenților patogeni de care am amintit. Totodată, este și sezonul vacanțelor iar oamenii călătoresc mult, mănâncă la terase sau restaurante, în bucătăriile unităților de cazare se lucrează „la foc continuu, au loc târguri și alte evenimente cu grătare și standuri de alimente expuse în plin soare și este firesc ca în astfel de condiții să existe și un risc sporit de contaminare.

Cu toate acestea, intoxicația alimentară este ușor de prevenit dacă știi care sunt factorii de risc, iar în acest sens îți oferim o mână de ajutor.

Igiena precară

Spălatul pe mâini înainte de masă este foarte important, pentru că astfel se elimină agenții patogeni care pot contamina alimentele chiar în momentul în care sunt consumate.

De asemenea, la fel de important este să speli foarte bine fructele și legumele înainte de a la consuma.

Alimentele gătite insuficient

Ne referim în special la produsele de origine animală precum carne, ouă, pește și fructe de mare, care pot conține bacterii, iar dacă sunt consumate în stare crudă sau insuficient gătite pot provoca toxiinfecții alimentare.

Depozitarea necorespunzătoare a alimentelor

Alimentele lăsate în soare sau la temperaturi neadecvate, precum și cele depozitate în spații improprii, cu igienă precară, devin periculoase pentru consum întrucât favorizează dezvoltarea bacteriilor care stau la baza intoxicației alimentare.

Ignorarea regulilor de igienă în bucătărie

Ignorarea igienei personale, cum ar fi spălarea necorespunzătoare a mâinilor înainte de a pregăti alimente sau utilizarea de ustensile și suprafețe nespălate, poate duce la contaminarea alimentelor cu bacterii și poate provoca intoxicații alimentare.

Alimentele expirate sau alertate

Consumul de alimente expirate sau cu aspect și miros neobișnuite poate expune la riscul de toxiinfecție alimentară, deoarece sunt șanse mari ca acestea să fie contaminate cu bacterii sau alte microorganisme.

Consumul de apă din surse naturale

Apa din fântâni, izvoare, lacuri sau alte surse naturale poate fi contaminată cu bacterii, paraziți, dar și substanțe chimice provenite de la îngrășămintele infiltrate în pânza freatică. Prin urmare, se recomandă evitarea consumului de apă din astfel de surse.

Cum se manifestă intoxicația alimentară

Simptomele unei toxiinfecții alimentare pot apărea în mai puțin de o oră de la consumul alimentelor contaminate, însă sunt și situații în care acestea încep să se manifeste după 2-3 zile. Intervalul de timp depinde în primul rând de natura agenților patogeni sau a substanțelor care au determinat intoxicația alimentară dar și de cantitatea ajunsă în organism.

În ceea e privește manifestările specifice, și acestea pot varia ca intensitate și diversitate pe baza acelorași criterii, majoritatea fiind de natură digestivă.

Grețurile și vărsăturile sunt cele mai comune simptome, reprezentând totodată primele semne ale unei intoxicații alimentare. Pacienții intoxicați pot avea dureri abdominale și crampe însoțite deseori de diaree.

Dispare și pofta de mâncare, iar în unele cazul manifestările digestive pot fi însoțite și de febră. Se instalează deseori slăbiciunea fizică și oboseala, iar pacienții acuză o stare generală de rău.

Toxiinfecțiile alimentare pot avea și forme severe, care se manifestă prin febră peste 38 de grade, vărsături și scaune cu sânge, dureri abdominale foarte puternice, vedere încețoșată, slăbiciune musculară și senzația de furnicături în brațe.

De asemenea, dacă diareea și vărsăturile persistă mai mult de 3 zile, acestea pot duce la deshidratare. În astfel de situații apare senzația de sete intensă și gură uscată, însoțită de dificultăți de urinare, slăbiciune, amețeli, iar în formele cele mai avansate chiar și delir.

Remedii pentru intoxicația alimentară

Formele ușoare de toxiinfecția alimentară pot fi gestionate fără ajutor medical și tratament specific, ținând cont de trei aspecte esențiale.

Hidratarea

Cel mai important lucru în cazul unei intoxicații alimentare este ca organismul să fie menținut bine hidratat, în condițiile în care se pierd cantități mari de apă prin vărsături și diaree. Se recomandă consumul de ceaiuri fără cofeină, cu efect calmant la nivel digestiv, iar în acest sens îți putem sugera ceaiul de mentă, ceaiul de mușețel sau ceaiul de păpădie.

De asemenea, e bine să consumi băuturi izotonice, care conțin electroliți. Electroliții sunt săruri minerale prezente în fluidele din corp, care au un rol important în menținerea echilibrului hidric. Așadar, un aport suplimentar de electroliți în astfel de situații previne deshidratarea.

Alimentația

Se recomandă o perioadă de repaus alimentar până când simptomele toxiinfecției alimentare se mai calmează, după care e bine să începi să consumi alimente ușoare precum orez fiert, supă de pui, piure de cartofi, pâine prăjită, legume fierte și banane.

Până la recuperarea totală sunt de evitat prăjelile, grăsimile, lactatele și brânzeturile, alimentele condimentate și cele procesate. De asemenea, nici cafeaua sau alcoolul nu ajută în cazul intoxicațiilor alimentare, ba din contră.

Odihna

Este necesară și o perioadă de repaus în astfel de situații, pentru a-i da organismului posibilitatea să se refacă. În acest timp e bine să te întinzi în pat și să încerci să dormi câteva ore.

Dacă simptomele persistă sau apar acele manifestări grave de care am amintit anterior, este neapărat necesar un consult medical, urmat eventual de câteva zile de spitalizare pentru ca pacientul să poată fi monitorizat îndeaproape. În funcție de cauza bolii, se administrează tratament medicamentos, bazat pe antibiotice sau medicamente antiparazitare.

Cum să previi intoxicația alimentară

Toxiinfecția alimentar este foarte ușor de prevenit, ținând cont de câteva reguli elementare de igienă și respectând câteva măsuri simple de siguranță.

În primul rând, trebuie să te speli pe mâini înainte de a te așeza la masă dar și înainte de a te apuca să prepari ceva de mâncare, chiar dacă e vorba de un banal sandwich.

De asemenea, trebuie speli bine fructele și legumele înainte de a le consuma sau de a le folosi la mâncare. Asigură-te că blatul de bucătărie, vesela și tacâmurile sunt curate înainte de a folosi și nu ar fi rău să le tragi încă o spălare.

Mare atenție și la alimentele perisabile, care trebuie păstrate la frigider, evitând totodată expunerea directă la soare chiar și pentru perioade scurte. Obișnuiește-te să verifici periodic eticheta produselor pentru a te asigura că acestea sunt în perioada de valabilitate, iar dacă ți se pare că acestea au un aspect, un miros sau o textură schimbată, nu trebuie să le consumi.

Dacă pleci în vacanță sau iei masa în oraș, evită restaurantele sau terasele în care condițiile de igienă lasă de dorit sau în care mâncarea este expusă în vitrine aflate în bătaia soarelui.

Nu în ultimul rând, asigură-te că alimentele de origine animală sunt foarte bine preparate și evită în perioada estivală alimente precum sushi sau biftec tartar, care sunt pe bază de carne crudă și prezintă un risc crescut de contaminare.