Intoleranța la gluten vs. boala celiacă – care e diferența

Să urmezi o dietă fără gluten nu-i tocmai simplu. Asta implică eliminarea multor alimente comune – precum pâinea, pastele, pizza sau tăițeii – care conțin gluten, o proteină prezentă în principal în grâu, orz și secară. De fapt, trebuie excluse toate prdusele derivate din acestea, care nu sunt deloc puține la număr. Așadar, este o misiune complicată și, la drept vorbim, costisitoare. Alternativele la produsele cu gluten sunt mult mai scumpe. E suficent să te plimbi un pic în hipermarket pe la raionul cu produse gluten-free, ca să observi ce impact financiar poate genera o astfel de dietă.

Totuși, nu toți cei care decid să urmeze o dietă fără gluten au o afecțiune diagnosticată. În cazul în care te confrunți cu greață, balonare sau dureri de stomac după ce consumi alimente care conțin gluten,  e posibil să fie vorba fie de o intoleranță la gluten, fie de boala celiacă.

Deși intoleranța la gluten și boala celiacă au simptome asemănătoare, doar una dintre ele poate duce la afectarea intestinelor și la malnutriție. Așadar, care este diferența?

Ce este boala celiacă?

Boala celiacă este o afecțiune autoimună. Asta înseamnă că organismul începe să atace în mod eronat celulele și țesuturile sănătoase – în acest caz, de la nivelul intestinului subțire – provocând inflamații.

Potrivit estimărilor, între 0,7 și 1% din populație s-ar confrunta cu această afecțiune. Provocatoare de altfel.

Dacă suferi de boala celiacă, consumul de alimente care conțin gluten poate afecta vilozitățile intestinale. Vorbim de niște structuri de dimensiune foarte mici care acoperă întreaga suprafață internă a intestinului subțire, care ajută corpul să absoarbă nutrienții.

În cazul acestei afecțiuni, după o masă ce conține gluten, este posibil să apară probleme digestive precum diareea, balonarea, greața, gazele intestinale și durerile abdominale.

Glutenul poate provoca și simptome non-digestive, cum ar fi: dificultăți de concentrare (așa-numita „ceață mintală”), dureri de cap, dermatită herpetiformă (o erupție cutanată cu mâncărimi și bășici), dureri articulare și oboseală.

Pe termen lung, dacă boala celiacă nu este tratată, poate duce la malnutriție, deoarece vilozitățile intestinale deteriorate nu mai pot absorbi nutrienții din alimente. De asemenea, poate scădea densitatea minerală osoasă și a fost asociată cu tulburări neurologice, precum epilepsia sau demența.

Cum se diagnostichează boala celiacă?

Pentru un diagnostic corect, este esențial ca glutenul să nu fi fost eliminat din alimentație. Doar așa se poate observa efectul său asupra sistemului digestiv.

Diagnosticul implică teste de sânge, urmate de biopsii ale intestinului subțire realizate cu ajutorul unui endoscop (un instrument prevăzut cu o cameră care permite vizualizarea în interiorul corpului).

Analizele de sânge urmăresc prezența unor antigene – markeri ai reacției la gluten – în timp ce biopsia inspectează eventualele leziuni ale vilozităților intestinale.

În unele cazuri, se poate folosi o endoscopie cu capsulă, în care pacientul înghite o cameră de dimensiunea unei pastile, ce permite examinarea intestinului și identificarea eventualelor daune.

Ce este intoleranța la gluten?

Persoanele cu intoleranță la gluten prezintă simptome similare celor din boala celiacă. Diferența constă în faptul că, după consumul de gluten, nu se declanșează un răspuns autoimun și nu apare deteriorarea intestinului. Această afecțiune este cunoscută uneori sub denumirea de sensibilitate non-celiacă la gluten.

Deși lipsesc datele privind prevalența sensibilității la gluten, studiile sugerează că 0,5-6% din populația globală ar putea avea această afecțiune. Conform unor studii, sensibilitatea la gluten este mai frecventă la adulți și mult mai frecventă la femei decât la bărbați. Mai trebuie subliniat și faptul că datele au mai arătat că dintre persoanele cu sensibilitate la gluten autodeclarată, doar 25% au îndeplinit criteriile de diagnostic.

Cum se stabilește diagnosticul de intoleranță la gluten?

Ca prim pas, medicii exclud boala celiacă și alergiile la grâu în cazul unei persoane cu simptome asociate consumului de gluten.După excluderea acestor afecțiuni, se poate recomanda un regim de eliminare a glutenului, sub supravegherea unui dietetician acreditat, pentru a observa dacă simptomele se ameliorează.

Un diagnostic formal de intoleranță la gluten poate fi confirmat doar printr-un studiu alimentar extrem de complex, care compară efectele glutenului cu un placebo, pe o perioadă de minimum opt săptămâni.

Acest tip de studiu științific este foarte laborios și, din acest motiv, este rar utilizat. Așadar, mulți oameni aleg pur și simplu să elimine glutenul, fără un diagnostic oficial.

Sensibilitate extremă la gluten

Boala celiacă este mai severă decât intoleranța la gluten, iar sensibilitatea variază de la o persoană la alta.

Chiar și urmele de gluten pot declanșa simptome. Prin urmare, este esențială o dietă strictă, fără gluten, pe tot parcursul vieții.

Totodată, persoanele cu boală celiacă trebuie să fie extrem de atente la contaminarea încrucișată. De exemplu, folosirea aceluiași cuțit, tocător sau prăjitor de pâine pentru pâine obișnuită și pentru pâine fără gluten poate transfera particule ale acestei proteine și poate declanșa o reacție.

Potrivit celor mai recente studii, consumul a doar 50 mg de gluten pe zi este suficient pentru a provoca leziuni intestinale la persoanele cu boală celiacă.

Pentru a înțelege mai bine, o felie de pâine integrală conține aproximativ 4.800 mg de gluten, ceea ce înseamnă că 50 mg reprezintă cam a suta parte dintr-o felie.

O cantitate mică de gluten nu va afecta în același mod o persoană cu intoleranță. Este posibil să apară simptome temporare, dar fără afectarea intestinului.

Totuși, simptomele și severitatea lor pot varia de la o persoană la alta, în funcție de sensibilitatea individuală.

Ar trebui să renunți la gluten, așa preventiv?

Poate te întrebi dacă nu cumva ar fi bine să eviți și tu glutenul, pentru orice eventualitate. La fel te poți întreba însă și dacă sunt dezavantaje ale eliminării lui, în cazul în care nu ai boala celiacă sau o intoleranță confirmată.

Ei bine, da – există și dezavantaje.

Cerealele care conțin gluten sunt bogate în nutrienți esențiali, precum fibrele, acidul folic, fierul și vitaminele din complexul B. Ca atare, evitarea glutenului fără un motiv medical justificat poate duce la carențe nutriționale.

În plus, produsele fără gluten pot fi mai costisitoare. De asemenea, ele pot conține cantități mai mari de zahăr, sare și grăsimi, pentru a compensa textura și gustul.

Înainte de a face orice schimbare în alimentație, este recomandat să discuți cu un dietetician acreditat, pentru a te asigura că nu elimini nutrienți importanți.

Ce este de făcut dacă ai simptome?

Semnele comune ale intoleranței la gluten sau ale bolii celiace includ balonare, diaree ori constipație și dureri de stomac. Ambele afecțiuni pot declanșa și simptome non-digestive, precum dureri de cap, oboseală și dureri articulare.

Dacă aceste simptome îți sunt familiare, cel mai bine este să consulți un medic specialist. Acesta poate solicita teste pentru boala celiacă și/sau alergia la grâu, înainte de a elimina glutenul din alimentație.

Amintește-ți că autodiagnosticarea și excluderea glutenului fără îndrumare medicală ar putea face mai mult rău decât bine.

Dacă simptomele te îngrijorează, adresează-te medicului de familie, unui gastroenterolog sau unui dietetician acreditat.

Sursă foto: www.shutterstock.com