Despre cat de periculoasa poate fi apneea in somn cu Prof. Dr. Florin Mihaltan

Timp estimat de citire4 minute, 54 secunde

Aproximativ 1-1,5 milioane de romani sufera de apnee in somn, o afectiune extrem de periculoasa mai ales in cazul soferilor, intrucat provoaca somnolenta si neatentie la volan. De altfel, statisticile arata ca accidentele rutiere sunt de pana la 10 ori mai des intalnite in cazul persoanelor care se confrunta cu aceasta grava tulburare a somnului.

Despre simptome, metode de tratament, dar si despre asocierea apneei in somn cu obezitatea am discutat cu prof. univ. dr. Florin Mihaltan, medic primar pneumolog, doctor in stiinte medicale si presedintele Societatii Romane de Pneumologie (SRP), cel care a infiintat, in cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, primul laborator de somnologie din tara.

Slab sau Gras: Excesul ponderal este mentionat ca factor major de risc pentru apneea in somn, o afectiune inca putin cunoscuta in Romania. Va rog sa ne explicati despre ce este vorba.

Prof. univ. dr. Florin Mihaltan: Intr-adevar, asa este. Asocierea dintre excesul ponderal si apneea in somn, forma obstructiva, este evidenta. In laboratorul de somnologie pe care-l conduc, procentul persoanelor obeze in randul pacientilor cu apnee in somn este de aproximativ 65%. Este un numar care corespunde datelor inregistrate in alte tari. Cat despre boala, aceasta este, de fapt, un sindrom si se manifesta prin pauze in respiratie in timpul somnului, urmate de scurte treziri, neconstientizate, cauzate de lipsa oxigenului.

Apneea in somn provoaca somnolenta diurna (72-86%), tulburari de atentie, de memorie si functie cognitiva (49-83%), nevoie de urinare in timpul noptii, dar si diminuarea libidoului, depresie si iritabilitate.

Descifrati mecanismul prin care kilogramele in plus produc apneea in somn.

E foarte simplu. Surplusul de tesut adipos care se depune, de obicei, in zona abdomenului duce la miscari respiratorii mai putin ample, determinand o respiratie mai dificila la nivelul bazelor plamanului. Este ceea ce noi numim hipoventilatie. De asemenea, in momentele de somn profund, cand musculatura se odihneste, depozitele de grasime de la nivelul gatului comprima caile respiratorii. Se ajunge astfel la ingustarea orificiului prin care intra aerul pana la blocarea lui de catre baza limbii, amigdale si val palatin. Asa apare pauza respiratorie sesizata de apartinatori, care intrerupe sforaitul zgomotos al acestor pacienti. Persoanele in cauza se lupta cu acest obstacol, trecand in somn superficial si reluand zgomotos respiratia.

Care sunt principalele riscuri la care expune apneea in somn?

Riscurile sunt multiple. Daca ar fi sa le amintesc pe cele mai importante, m-as limita la a mentiona insuficienta cardiaca, hipertensiunea arteriala necontrolata, sindromul metabolic, diabetul zaharat rezistent la insulina, infarctul miocardic, accidentele vasculare cerebrale, sindroamele depresive si anxioase. Un risc special este acela al diminuarii vigilentei, atentiei si reactiei in timp util care, pentru anumite categorii profesionale, poate fi dramatic. Ma refer aici la controlorii de trafic, conducatorii de locomotive, metrou, controlorii de calitate pe banda automatizata si, nu in ultimul rand, la soferii profesionisti si amatori. Somnolenta si adormirea la volan sunt o cauza majora de accident in trafic.

A existat o dezbatere, ba chiar si un Ordin al Ministerului Sanatatii emis anul trecut, care prevede ca toti cei care vor sustine examen pentru obtinerea unui permis ori vor dori sa-l schimbe sa prezinte un aviz ca nu sufera de apnee in somn. Ce stiti in acest sens?

Da, intr-adevar a existat si inca mai continua, pentru ca si Romania trebuie sa se alinieze la preceptele europene. Societatea Romana de Pneumologie, impreuna cu sectiunea sa de somnologie, nu numai ca a atras atentia asupra importantei acestei noi legi, dar a avut intalniri cu factori de raspundere din Ministerul Sanatatii si de la Serviciul Circulatie, a pledat la Casa de Asigurari pentru asigurarea gratuitatii sau a facilitatilor de acoperire a terapiei acestei boli. Sunt cateva probleme inca nerezolvate care trebuie solutionate pe viitor, cum ar fi: cum se va face screeningul (pe baza de chestionar sau investigatii somnografice), cum se vor rezolva aspectele care tin de terapie, cand va putea fi reluat sofatul.

Intre obezitate si apneea in somn se formeaza un cerc vicios: excesul ponderal comprima caile respiratorii, iar deprivarea de somn predispune la acumulare de kilograme in plus.

Cum putem afla daca suferim de apnee in somn?

Daca inregistrati mai multe din urmatoarele simptome: sforait, pauze in respiratie in timpul somnului, somn agitat, neodihnitor, treziri frecvente pentru a merge la toaleta, afectarea vietii sexuale, transpiratii nocturne, somnolenta in timpul zilei, adormire la televizor, in timpul cititului etc.

Cum se pune diagnosticul? Ce examene se fac?

Se impune completarea unui chestionar privind simptomele la cabinetele de somnologie (ele se gasesc afisate pe site-ul SRP la sectiunea de somnologie pe www.srp.ro). Apoi, se face un bilant spirometric, electrocardiografic, radiografic, un examen ORL si urmeaza noaptea de inregistrare a somnului de tip poligrafie sau polisomnografie, care arata tot ce merge rau in timpul somnului.

Unde pot fi facute aceste investigatii?

Poligrafia sau polisomnografia se poate face in laboratoare specializate, ale caror adrese pot fi gasite pe site-ul SRP amintit anterior. In functie de rezultate, pacientul poate petrece inca o noapte in laborator, insa de data aceasta nu pentru monitorizare, ci pentru acomodare la un aparat de presiune pozitiva continua, presiune care trebuie potrivita pentru fiecare persoana in parte, astfel incat sa tina deschisa calea respiratorie. Acest aparat trebuie ulterior utilizat noapte de noapte, timp de minimum 5 ore, la domiciliu.

Cum se trateaza apneea in somn?

In primul rand, este vorba de dieta si miscare, doua lucruri vitale ca sa se intrerupa cercul vicios generator al surplusului ponderal, al agravarii bolii. Pacientii cer medicamente. Trebuie sa stie insa ca medicamentele nu sunt in prima linie. Variantele de tratament sunt legate in principal de acest aparat de sustinere a respiratiei, cu conditia de a fi utilizat corect. Pentru formele usoare, se poate incerca un tratament chirurgical ORL, care largeste calea respiratorie, sau o proteza dentara care, de asemenea, largeste aceasta cale. Sa nu uitam ca pentru obezi exista si chirurgia bariatrica, cu interventii care diminueaza greutatea acestora spectaculos.

Natalia Talmacec

 

Disclaimer: Informatiile din acest articol apartin exclusiv autorului acestui material si redau o experienta personala in lupta cu kilogramele in plus. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop informativ.
Rezultatele nu sunt tipice, pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori.

Lasă un răspuns

Niciun comentariu