Ce este acidoza metabolică si cum îți poate afecta sănătatea?

Timp estimat de citire:

7 minute, 34 secunde

Simptomele asociate cu acidoza metabolică sunt greu de trecut cu vederea iar diagnosticarea se face prin metode simple, astfel că problema poate fi depistată ușor în fazele incipiente iar prin tratament adecvat se restabilește echilibrul acido-bazic și se previn complicațiile. Totodată se impune și tratarea cauzelor care determină acidoza metabolică pentru a evita recidiva.

Dacă vrei să afli mai multe despre acidoza metabolică, cauzele sale și modurile în care poate fi tratată, găsești toate informațiile în rândurile de mai jos.

Ce este acidoza metabolică

Pentru ca organismul să funcționeze normal, în interiorul său este nevoie de un echilibru acido-bazic. Aceasta înseamnă că sângele, care este cel mai important fluid corporal, trebuie să aibă un pH ușor alcalin, situat între 7,35 și 7,45. În caz că nu știai, pH-ul este unitatea de măsură a acidității sau alcalinității soluțiilor, fiind vorba de o scală cu valori de la 0 la 14, pe care 7 este considerată valoarea neutră. Astfel, soluțiile cu un pH sub 7 sunt considerate acide,  iar aciditatea cea mai ridicată este echivalată cu pH-ul 0, în timp ce soluțiile alcaline au un pH de la 7 la 14.

Revenind la acidoza metabolică, aceasta constă într-o acumulare de acizi în organism peste limita normală, ceea ce duce la o scădere a pH-ului sângelui și a celorlalte fluide corporale. Astfel, în acidoza metabolică apare acel dezechilibru acido-bazic de care aminteam mai devreme, iar cu cât aciditatea se menține mai mult la un nivel crescut, cu atât se dereglează mai mult funcții importante și crește riscul de afectare a organelor vitale.

Tipuri de acidoză metabolică și cauzele lor

Acidoza metabolică poate fi de patru tipuri, clasificarea făcându-se în funcție de cauzele determinante, după cum urmează:

Acidoza metabolică diabetică

Este specifică pacienților cu diabet care își neglijează boala, iar în acest caz aciditatea metabolică apare pe fondul unei cantități insuficiente de insulină produsă de pancreas. Astfel, organismul nu poate folosi glucoză pentru a produce energie, și apelează la grăsimi. Acestea sunt procesate în ficat și produc compuși organici numiți cetone, care se eliberează în sânge pentru a fi absorbiți de celule și transformați în energie. Acumularea unei cantități prea mari de cetone în sânge crește aciditatea acestuia și astfel apare acidoza metabolică pe fond diabetic.

Acidoza metabolică hipercolemică

Este cauzată de o scădere a nivelului de bicarbonat din sânge, care se produce de obicei pe fondul unor tulburări digestive ce cauzează diaree și vărsături. Bicarbonatul se formează după ce dioxidul de carbon ajunge din plămâni în sânge pentru a fi eliminat. Este o substanță alcalină care joacă un rol important în menținerea echilibrului acido-bazic, reducând aciditatea. Dacă organismul pierde rapid o cantitate importantă de bicarbonat eliminat prin diaree sau vărsături, crește nivelul de aciditate, ceea ce explică acidoza metabolică hipercolemică.

Acidoza metabolică lactică

Acest tip de acidoză metabolică este asociat cu creșterea nivelului de acid lactic în organism. Este vorba de un produs secundar al metabolismului glucozei în absența unei cantități suficiente de oxigen și în mod normal se produce la nivelul mușchilor în condiții de efort intens. Acidoza metabolică lactică se produce însă pe fondul unor afecțiuni cardiace sau pulmonare ce nu permit oxigenarea optimă a țesuturilor, a consumului cronic de alcool și disfuncțiilor hepatice care afectează eliminarea acidului lactic în exces, lipsei prelungite de oxigen sau  a unui nivel scăzut al glicemiei.

Acidoza tubulară renală

Bolile renale și disfuncțiile pe care cestea le cauzează pot avea drept consecință și acidoza metabolică, prin prisma faptului că rinichii joacă un rol important în menținerea echilibrului acido-bazic, eliminând acidul în exces. Afecțiunile renale reduc capacitatea funcțională a rinichilor și astfel se elimină mai puțini acizi, care evident că se acumulează în sânge, cauzând la un moment dat acidoza metabolică.

Cum se manifestă acidoza metabolică

Acidoza metabolică are o serie de simptome care sunt specifice și altor acțiuni, iar din acest motiv poate fi ușor confundată cu acestea. Se manifestă în mod diferit de la  caz la caz, iar intensitatea simptomelor variază la rândul ei în funcție de cauze, de nivelul de aciditate dar și de starea generală de sănătate a fiecărui pacient.

Tabloul complet al manifestărilor specifice acidozei metabolice sunt următoarele:

• Respirație rapidă și superficială;
• Dureri de cap;
• Dureri articulare sau osoase;
• Slăbiciune musculară;
• Creșterea ritmului cardiac;
• Palpitații;
• Scăderea tensiunii arteriale;
• Dureri în piept;
• Tulburări de vedere;
• Stare de oboseală persistentă;
• Lipsa poftei de mâncare;
• Indigestie;
• Grețuri însoțite se vărsături;
• Modificarea aspectului și mirosului urinei;
• Stări de confuzie;
• Anxietate;
• Tulburări de comportament;
• Modificări ale aspectului pieii și unghiilor;

În cazul pacienților cu acidoză metabolică diabetică un simptom caracteristic este și mirosul specific al respirației, care are un iz ușor fructat conferit de cetozele acumulate în sânge.

Factori de risc asociați cu acidoza metabolică

După cum am arătat mai devreme, acidoza metabolică poate apărea pe fondul unor afecțiuni de natură cardiacă, pulmonară, hepatică sau renală, toate acestea constituind factori de risc. Totodată toxiinfecțiile alimentare și alte probleme digestive care provoacă diaree și vărsături sunt considerate factori de risc pentru acidoza metabolică hipercolemică, din cauză că organismul pierde o cantitate importantă de bicarbonat.

Alimentația nesănătoasă, sedentarismul și excesul ponderal pot fi considerați factori de risc pentru că favorizează apariția diabetului, care la rândul său poate cauza acidoză metabolică pe fondul acumulării de cetone în sânge.

Nu în ultimul rând, intoxicațiile cu metanol sau monoxid de carbon pot cauza acidoză metabolică.

Metode de diagnostic și tratament pentru acidoza metabolică

E dificil de stabilit un diagnostic de  acidoză metabolică doar pe baza simptomelor pentru că acestea diferă de la un pacient la altul și pot fi înșelătoare întrucât sunt specifice și altor boli.

În afară de simptomele prezentate de pacient, medicul trebuie să cunoască și istoricul medical al acestuia, care îi conferă indicii importante în stabilirea diagnosticului. Esențiale în acest sens sunt însă analizele de sânge și de urină, cu ajutorul cărora se măsoară pH-ul exact al fluidelor corporale și se identifică substanțele chimice din componența acestora, care pot fi asociate cu acidoza metabolică.

Tratamentul acidozei metabolice se axează mai mult pe cauzele acesteia, mai precis pe restabilirea funcțiilor care asigură echilibrul acido-bazic.

Așadar, în cazul acidozei diabetice tratamentul se axează pe administrarea de insulină astfel încât organismul să înceapă să folosească în mod eficient glucoza pentru a produce energie, scăzând astfel cantitatea de cetone din sânge, implicit aciditatea acestuia.

Dacă acidoza metabolică este cauzată de o scădere a nivelului de bicarbonat datorată diareei și/sau vărsăturilor, se administrează perfuzii cu bicarbonat de sodiu pentru restabilirea echilibrului acido-bazic, acționându-se totodată și asupra cauzelor care au generat tulburările digestive.

Acidoza tubulară renală cauzată de disfuncții grave ale rinichilor se tratează prin hemodializă – procedură ce suplinește funcțiile renale, filtrând sângele și eliminând toxinele care cresc aciditatea. De asemenea hemodializa mai poate fi necesară în cazurile de intoxicații severe, care afectează funcțiile renale prin cantitatea crescută de toxine.

Regimul alimentar în acidoza metabolică

Creșterea nivelului de aciditate în organism este influențată în bună măsură și de alimentele și lichidele consumate, unele dintre ele având un pH scăzut care influențează și pH-ul fluidelor corporale. Evident că pacienților cu acidoză metabolică și celor care suferă de afecțiuni ce pot genera această problemă li se recomandă să evite alimentele și băuturile care cresc aciditatea și să își bazeze dieta pe alimente alcaline.

Dintre alimentele nerecomandate în astfel de situații menționăm carnea (inclusiv peștele și carnea slabă care sunt recomandate în dietele sănătoase), ouăle, lactatele și brânzeturile (chiar și cele degresate), cerealele integrale și cele rafinate, dulciurile, alcoolul, băuturile acidulate (inclusiv energizantele).

În schimb, se recomandă consumul unor alimente cu un pH alcalin precum legumele, fructele cu un conținut scăzut de zahăr, leguminoasele, cruciferele, verdețurile, fructele de avocado, nucile și semințele. De asemenea, pentru hidratare se recomandă apă alcalină, care are un pH ridicat și reduce astfel nivelul de aciditate.