Catalin Nicolae, rugbist: „Colegii de la echipa imi sunt ca o familie!”

Timp estimat de citire4 minute, 36 secunde

Pentru editia de aprilie, Slab sau Gras a stat de vorba cu rugbistul Catalin Nicolae. Cu ajutorul lui, am inteles ca acest sport se face in primul rand cu inima si mai apoi cu trupul, plus o multime de alte lucruri interesante, profunde, adevarate. Noi ii tinem pumnii in meciurile pe care le are de sustinut cu echipa nationala in aceasta perioada, iar voua va dorim lectura placuta! Descoperiti lumea fascinanta a unui sport mult prea putin mediatizat la noi!Slab sau Gras: Catalin, de ce rugby? De unde pasiunea pentru sport?
Catalin Nicolae
: A fost o intamplare. Am locuit langa Olimpia, stadionul era langa casa si usor, usor a inceput sa-mi placa sportul asta. Din 1991 pana in prezent joc numai rugby. Pasiunea cred ca se mosteneste de undeva din familie: mama a facut atletism, iar unchiul meu chiar a cochetat cu rugby-ul pentru o perioada mai scurta. Cat despre mine, imi place enorm ceea ce fac, rugby-ul este un sport pentru cei puternici, atat din punct de  vedere fizic cat si psihic.

SG
: Ce presupune viata de sportiv profesionist? Ai facut sacrificii pentru a ajunge aici?
CN
: Viata de sportiv profesionist presupune multe sacrificii dar si intelegere si ajutor din partea familiei, pentru ca e greu sa mergi si la scoala, si la antrenament, iar mai tarziu sa impletesti cu succes viata personala cu sportul. Cat despre socializare – si domeniul asta are de suferit pentru ca foarte rar iesi cu prietenii, iar o seara pierduta se recupereaza greu.

SG: Care a fost momentul in care i-ai simtit pe parintii tai mandri ca esti fiul lor?
CN
: Ai mei au fost mereu mandri de mine, iar tata, pana la 18 ani cand inca jucam acasa, nu a ratat niciun meci, erau cazuri cand se invoia de la serviciu numai ca sa vina sa ma vada jucand si sa ma sustina. Cred insa ca cel mai mult s-au bucurat atunci cand am fost cooptat la echipa nationala.

SG: Se spune ca sportul iti modeleaza si sufletul, nu doar corpul. Ce valori ai dobandit in timp si ce iti place sa faci in timpul liber?
CN: In primul rand spiritul de echipa, mai ales ca noi suntem 15 pe teren, iar apoi, cel mai important lucru pe care l-am invatat este respectul de sine si pentru ceilalti. Ce imi place sa fac in timpul liber? Imi place sa citesc pentru ca ma linisteste, imi place sa stau cu familia, cu cele doua fetite si cu sotia.

SG: Antrenamentele sunt epuizante si solicitante. Ce mananci? Ai o dieta speciala?
CN: Sunt foarte atent la prajeli, fara dulciuri, carne de porc foarte rar, folosesc si consum doar ulei de masline, mananc salate multe, carne de vita si piept de pui, iar dupa 19:00 nu mai servesc nimic. Oricum, noi avem si un medic nutritionist ce ne personalizeaza dieta in functie de greutate, inaltime, asa ca ii urmam sfaturile cu strictete.

SG: Chiar daca esti un rugbist de succes, iti place sa mai practici, ocazional, si alte sporturi?
CN: Rugby-ul este marea mea dragoste, insa imi place sa inot, mai ales ca e o activitate pe care o facem oricum pentru relaxare dupa antrenamente.

SG: Cum arata o saptamana din viata ta?
CN: Eu in afara de rugby am si un serviciu stabil, unde am norocul sa lucrez cu oameni care ma inteleg. Asadar, pana la ora 10:00 sunt la munca, de la 10:00 la 12:30 antrenament, apoi masa, apoi munca pana la 16:00, de la 16:30 antrenament pana la 18:00, dupa care dus, masa si acasa. Asta se intampla de  luni pana vineri, iar cand e deplasare doar de luni pana miercuri.
La echipa nationala insa am un alt program: lunea avem doua antrenamente de la 8:00 dimineata, masa de la 9:30, apoi videoanaliza urmatorului meci, la ora 12:30 masa, la 15:30 video, de la 16:00 antrenament pana la 17:30, dupa care luni si marti recuperare la piscina, la 19:30 masa si la ora 22:30 stingerea, program valabil de luni pana miercuri. Joi avem un antrenament dimineata de la 10:00 pana la 11:20, masa de la 12:30, apoi toata ziua liber, jocuri de cabana, iar de la 19:30 iarasi masa. Vinerea, inainte de ziua meciului, antrenamentul capitanului care tine 45 de minute. Sambata e zi de meci, incepem dimineata cu mic-dejun, iar la ora 10:00 dezmortire, dupa care urmeaza marea lupta. Duminica dupa meci se iese in grup, relaxare, dupa care inapoi in cantonament.

SG: Ai vreun ritual inainte de meci?
CN: Da, am o carte de rugaciuni din care citesc in fiecare dimineata, iar o alta superstitie de-a mea este ca nu raspund la telefon pana dupa meci.

SG: La ce eveniment din viata ta ai fost cel mai emotionat?
CN: In plan personal, la nasterea primei fetite, Alexia, iar pe plan profesional, la participarea la Cupa Mondiala, cel mai inalt nivel la care poate sa participe un sportiv. Asta se intampla in 2007, in Franta, si reprezinta asteptarea oricarui sportiv de performanta. Pentru asta traiesti si asta iti doresti.

SG: Catalin in cateva cuvinte:
CN: incapatanat, modest, sincer.

SG: Care este trofeul, medalia de care esti cel mai mandru?
CN: 1998-1999 – Campion National la Juniori, sunt cel mai mandru de acest titlu chiar daca atunci nu am castigat decat faima medaliei si satisfactie sufleteasca.

SG: Cum ai descrie in cateva cuvinte rugby-ul?
CN: Este un sport barbatesc. Rugby-ul nu poate fi pacalit.

SG: Care este cea mai mare dorinta a ta in legatura cu rubgy-ul?
CN: Imi doresc din suflet ca echipa Romaniei sa se califice la urmatorul Campionat Mondial, cel din 2011, ce se va desfasura in Noua Zeelanda.

Interviu: Diana Sorescu

Disclaimer: Informatiile din acest articol apartin exclusiv autorului acestui material si redau o experienta personala in lupta cu kilogramele in plus. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop informativ.
Rezultatele nu sunt tipice, pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori.

Lasă un răspuns

Niciun comentariu