Tipurile de grăsime corporală – roluri și riscuri asociate

Timp estimat de citire:

6 minute, 35 secunde

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), un indice de masă corporală (IMC) care este mai mare sau egal cu 25 kg/m² este clasificat ca supraponderal, un IMC mai mare de 30 kg/m² este considerat obezitate grad I,  un IMC mai mare de 35 kg/m2 – obezitate grad II, iar un IMC mai mare decât 40 kg/m² este considerat obezitate severă.

Obezitatea la nivel mondial și în România

Prevalența obezității la nivel mondial a crescut. În prezent, obezitatea este considerată o problemă de sănătate globală, o boală metabolică cronică. OMS a estimat că aproximativ 1,9 miliarde de adulți din întreaga lume erau supraponderali în 2016 și că aproximativ 650 de milioane erau obezi.

Conform datelor existente, în anul 2020, aproape 1 miliard de oameni, adică 1 din 7 persoane, sufereau de obezitate.

Se estimează faptul că 1,9 miliarde de oameni din întreaga lume vor trăi cu obezitate în 2035, va fi o creștere de100% a obezității în rândul copiilor, o creștere de 100% între 2020 și 2035, iar 1 din 4 persoane vor trăi cu obezitate până în 2035.

În România, 2 din 100 de persoane se aflau în evidența medicală cu diagnosticul de obezitate în anul 2022. În anul 2022, cele mai multe cazuri noi de obezitate s-au înregistrat pentru genul feminin și în mediul urban.

Obezitatea infantilă constituie una dintre cele mai grave probleme de sănătate din secolul XXI. Studiul realizat de Institutul Național de Sănătate Publică în anul 2020 după protocolul COSI (European Chilhood Obesity Surveillance Initiative) arată că 3 din 10 copii cu vârsta de 7-9 ani sunt supraponderali sau suferă de obezitate.

Riscurile obezității

Obezitatea, boală cronică, crește riscul de mortalitate prematură și duce la apariția comorbidităților care includ diabet zaharat de tip 2, boala ficatului gras nealcoolic (NAFLD) hipertensiune arterială, boli cerebrale-cardiovasculare, sindromul de apnee în somn, astmul, boli psihiatrice, sindromul ovarelor polichistice, boala de reflux gastroesofagian, colecistită, a osteoartrită, tulburări ale sistemului endocrin și multe alte probleme, precum cancerul. Toate acestea pot avea un impact negativ calității vieții unei persoane, asupra speranței de viață, pot influența sănătatea reproductivă și sexuală, dar vor cauza și dificultăți de integrare socială.

Ce este țesutul adipos

Țesutul adipos este un țesut conjunctiv. Celule adipoase, numite adipocite, contribuie la formarea țesutului adipos.

Acestea sunt împărțite în trei tipuri: adipocitele albe, maro și bej, care diferă prin structură, localizare, dar și prin funcția pe care o au.

Țesutul adipos poate fi găsit sub piele (adică grăsimea subcutanată), în jurul organelor interne (adică grăsimea viscerală), dar poate avea și alte localizări structurale și funcționale (grăsimea esențială), de exemplu în cavitatea centrală a oaselor (adică grăsimea măduvei osoase).

Rolul principal al țesutului adipos este de a servi drept rezervor de stocare a energiei, are rol termogenetic, ofere protecție organelor vitale, dar are și rol în secreția unor hormoni și factori biologici. Fiecare tip de grăsime are un rol diferit.

Tipuri de țesut adipos

Țesutul adipos maro

Este prezent mai ales în timpul vieții fetale și la sugari, cu rol în producerea de căldură (termogeneză), dar poate exista în cantitate foarte mică și la adult.

Este situat în partea superioară a spatelui, deasupra claviculelor, în jurul vertebrelor și în mediastin (spațiul delimitat dintre cei doi plămâni, limita superioară a toracelui si mușchiul diafragm). Adulții păstrează o cantitate foarte mică, de țesut subclavicular, subscapular, dar și în jurul inimii.

Rolul principal al țesutului adipos brun este de a genera căldură prin termogeneză fără frison, un proces care este deosebit de important pentru a preveni hipotermia la nou-născuți.

Cercetătorii sunt interesați să găsească modalități de stimulare a activității grăsimilor brune pentru a ajuta la prevenirea obezității.

Țesutul adipos alb

Este alcătuit din celule mari, care sunt depozitate sub piele sau în jurul organelor din abdomen, la nivelul brațelor, al feselor și al coapselor. Aceste celule adipoase sunt modalitatea corpului de a stoca energie.

Acest tip de grăsime joacă, de asemenea, un rol important în reglarea hormonală, cum ar fi, de exemplu: a estrogenului, a hormonilor androgeni, a leptinei (unul dintre hormonii care stimulează foamea), a insulinei, a cortizolului (un hormon de stres) sau a hormonului de creștere.

Excesul de țesut alb este foarte dăunător. Poate produce un status inflamator cronic prin eliberarea unor substanțe numite citokine, de exemplu interleukina-1 beta (IL)-1β și IL-6, dar și a factorului de necroză tumorală-alpha (TNF-α).

Un procent de grăsime corporală mare vă poate expune riscului pentru următoarele probleme de sănătate: rezistență la insulină, diabet zaharat de tip 2, boală arterială coronariană, tensiune arterială crescută, accident vascular cerebral, dezechilibre hormonale, complicații ale sarcinii, boală de rinichi, boală de ficat, diferite cancere, dar și infertilitate .

Țesutul adipos bej

Grăsimea bej  este un domeniu de cercetare relativ nou. Aceste celule adipoase au un rol intermediar  între celulele adipoase brune și cele albe.

Celulele adipoase bej pot ajuta la arderea grăsimilor, dar și la stocarea energiei.

Anumiți hormoni și enzime sunt eliberate atunci când o persoană este stresată, ii este frig sau face sport cu transformarea celulelor albe in cele bej. Acesta este un domeniu interesant de cercetare care poate ajuta la prevenirea obezității și la maximizarea nivelurilor sănătoase de grăsime corporală.

În funcție de localizarea tipurilor de celule adipoase

Grăsimea subcutanată

Se referă la grăsimea stocată sub piele. Este o combinație de celule adipoase maro, bej și albe. Cea mai mare parte a grăsimii noastre corporale este subcutanată.

O anumită cantitate de grăsime subcutanată este normală și sănătoasă, dar prea multă poate duce la niveluri hormonale dezechilibrate.

Grăsimea viscerală

Grăsimea viscerală, din jurul organelor interne, este formată din țesutul adipos  alb. Este stocată la nivelul abdomenului, dar și în jurul organelor, cum ar fi ficatul, rinichii, pancreasul, intestinele, ovarele, a testiculele și inima.

Nivelurile ridicate de grăsime viscerală vă pot crește riscul de a dezvolta diabet zaharat tip 2, boli cardiace, accident vascular cerebral, a boli arteriale, infertilitate și unele tipuri de cancer.

Grăsimea esențială

Grăsimea esențială este exact cum este denumită, esențială pentru viață și pentru a avea un organism sănătos. Această grăsime se găsește în: creier, măduvă osoasă, nervi, membrane care protejează organele.

Grăsimea esențială joacă un rol important în protecție, în reglarea hormonală, inclusiv hormonii care controlează fertilitatea, absorbția vitaminelor și reglarea temperaturii.

Dr. Sorina Ispas, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

Medic primar medicină de laborator,

Asistent Universitar Departament I Științe Preclinice, Disciplina Anatomie

Universitatea Ovidius Constanța

Bibliografie

1. https://www.worldobesityday.org/
2. Medical dictionary. Available at http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/abdominal+obesity. Accessed February 2016.
3. Coelho et al. Arch Med Sci 2013;9:191–200; 3. van Marken Lichtenbelt et al. N Engl J Med 2009;360:1500–8;
4. Nedergaard et al. Am J Physiol Endocrinol Metab 2007;293:E444–52
5. https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/starea_de_sanatate_a_populatiei_din_romania_2019.pdf
6. Bjørndal et al. J Obes 2011;2011:490650; 2. Ibrahim. Obes Rev 2010;11:11–18
7. Fitzgibbons et al. Am J Physiol Heart Circ Physiol 2011;301:H1425–37;
8. Obes Rev 2010;11:11–18; 3. Hoffstedt et al. Diabetologia 2010;53:2496–503
9. Centrul Național de Statistică în Sănătate Publică, Institutul Național de Sănătate Publică, 2023
10. https://insp.gov.ro/download/cnepss/stare-de sanatate/rapoarte_si_studii_despre_starea_de_sanatate/sanatatea_copiilor/rapoarte-nationale/COSI-2019-raport-final.pdf