Bauturile racoritoare – adevaruri si mituri

Timp estimat de citire:

4 minute, 13 secunde

Uneori imi pun aceasta intrebare, mai ales cand vad tineri si copii sorbind din recipiente enorme sucuri, fie la film, fie cand ies cu amicii si se opresc la un fast-food. Oare cei mai mari stiu ca acel „cazan” de bautura le aduce tot atatea calorii ca si un pranz cu 2-3 feluri?! Si, din pacate, e vorba de calorii „goale”, aduse exclusiv de zahar. Fetele aleg, este adevarat, racoritoare „light”, indulcite cu indulcitori artificiali, pentru ca tin la silueta. Dar diverse studii arata ca nici acestea nu ar fi chiar lipsite de consecinta in ceea ce priveste sporul ponderal.

Reteta e similara pentru majoritatea sucurilor

Racoritoarele contin apa, acid carbonic (cel care le da gustul sifonat), un indulcitor (zahar sau o substanta de tipul aspartamului sau zaharinei), acizi, arome, coloranti (de regula, naturali). In unele sucuri exista si concentrate de fructe, dar nu trebuie sa ne lasam inselati de etichetele colorate: daca nu e vorba de un suc natural sau de un nectar, nivelul de concentrat este foarte redus. Pentru a da iluzia prezentei sucului natural in cantitate mare, se adauga uneori gume, aditivi de origine naturala, nepericulosi, care cresc vascozitatea, catifelarea bauturii.

Sucuri naturale si nu prea…

Chiar si in cazul sucurilor naturale, rar sunt facute din fructe proaspete, ci din concentrate, eventual „fortificate” cu aroma naturala in momentul ambalarii. Si este normal sa fie asa, pentru ca productia de fructe e sezoniera si, dupa culegere, fructele sunt transformate in suc si apoi pastrate la temperaturi scazute.

Valoarea nutritiva se modifica, dar foarte putin, insa este evident ca un suc preparat acasa, din fructe proaspete de sezon, este net superior ca si continut de minerale si vitamine. Chiar daca acest suc va fi mai putin aromat sau mai putin colorat decat o bautura racoritoare „de portocale”. Nu vi s-a intamplat ca acestea sa para mai… naturale decat… naturalul?! Da, este paradoxal, insa ne-am invatat cu un gust, o aroma si o culoare atat de intense, incat nici nu mai realizam ca de multe ori toate acestea se datoreaza unor adaosuri, prea putin naturale. Si producatorii nu pot fi acuzati ca ne exploateaza slabiciunile…

Numeroase bauturi racoritoare au cofeina, deci sunt stimulatoare pentru sistemul nervos. In general nivelul este redus, insa unele au de cateva ori mai multa cofeina decat o ceasca de cafea. Si cum frecvent copiii sunt mari consumatori de sucuri, trebuie sa fim foarte atenti sa nu le oferim bauturi bogate in cofeina!

Zaharul din racoritoare

Principalul defect al celor mai multe bauturi racoritoare este continutul mare de zahar. Zaharul le face un major furnizor de calorii pentru organism (de regula, ele au peste 45 Kcal/100 ml), le confera calitati diuretice si le face improprii satisfacerii senzatiei de sete. Numeroase studii l-au conectat cu declansarea unor probleme serioase de sanatate, dintre care diabetul sau obezitatea sunt cele mai evidente.

Zaharul in cantitate mare este transformat de organsimul nostru in lipide, care se depun nu numai in depozite subcutanate, stricandu-ne aspectul frumos al corpului, dar si la nivelul vaselor, determinand formarea placilor de aterom ce ne imbolnavesc vasele si inima.

Bauturile light

Indulcitorii artificiali sunt substante bine verificate, dar ei continua sa suscite discutii in lumea medicala. O dovada este si faptul ca la ora actuala inocuitatea aspartamului, un indulcitor foarte popular, este re-verificata la nivelul Comunitatii Europene, datorita vocilor care continua sa „acuze” substanta de efecte negative asupra consumatorilor.

Alte studii arata ca si acesti indulcitori ne ingrasa, fie prin mecansime psihice (daca tot am baut suc light, avem voie sa mancam o prajitura mare), fie prin mecansime biochimice mai subtile. La acest capitol, insa, nu exista inca un consens.

Experimente exagerate

Sunt ferm convinsa ca experientele care arata ca anumite bauturi digera carnea sau albesc monedele oxidate sunt exagerate. Da, ele contin acid, pentru ca noi, consumatorii, agreem acest gust, insa nivelurile sunt reduse si acidul este cu mult mai slab decat acidul clorhidric pe care il avem cu totii in stomac. Afectarea dentara este iarasi un efect neadevarat, pentru ca bauturile nu vin in contact cu dintii decat pe durate extrem de scurte de timp.

Toate bauturile racoritoare sunt lipsite de pericol pentru consumatori. Cu o simpla conditie: sa le consumam moderat. Nu zilnic, nu ca un substitut al apei, nu de sete. Sa le consumam o data pe saptamana sau chiar mai rar, atunci cand dorim sa ne facem o placere, sa ne rasfatam. In loc sa ii invinuim pe cei care le produc, e mai bine sa ne gandim ca nimeni nu ne forteaza sa le cumparam.

Dr. Corina Zugravu
Specialist igiena alimentatiei si nutritie