Anorexia si afectarea aparatului digestiv

Dr. Marian Bogdan Zota, medic primar gastroenterologie

Timp estimat de citire3 minute, 30 secunde

Scopul acestui articol este de a va aminti inca o data gravitatea anorexiei si riscurile pentru sanatate pe care le comporta restrictia alimentara severa. Daca doriti sa pierdeti in greutate, considerati alimentatia un aliat, nu un dusman! Iata cat de serios poate fi afectat aparatul digestiv.In urma comportamentului anorexic, in timp, apar modificari ale anatomiei si fiziologiei tubului digestiv. Desigur, si alte aparate si sisteme sufera in mod secundar, dar tubul digestiv, fiind cel insarcinat cu reluarea aportului si normalizarea starii nutritionale a organismului, este prins intr-un cerc vicios.

Acest cerc vicios se refera la imposibilitatea prelucrarii corespunzatoare a alimentelor primite dupa o perioada de carenta. Se apreciaza ca aceste simptome si incapacitati fiziologice sunt maxime in prima saptamana de la reluarea aportului alimentar normal. La nivelul tubului digestiv pot aparea simptome paradoxale care zadarnicesc efortul de a relua alimentatia si pot chiar crea false impresii de necesar al unei diete si mai restrictive.

Anorexia duce la deces in circa 10% din cazuri. Ea este mult mai frecventa la sexul feminin, fiind cauzata si amplificata de percepte estetice ce traduc respectul de sine. Exista cazuri celebre precum printesa Sissy a Austriei sau chiar din lumea psihanalizei – Anna Freud, fiica si mai ilustrului sau tata, Sigmund Freud.
   
Balonarea, un simptom al privarii de alimente
In mod clasic, in anorexie balonarea este accentuata pe de o parte din cauza cresterii relative a ponderii abdomenului fata de tesuturile musculo-scheletal si adipos, dar si prin hipomotilitate, adica diminuarea miscarilor tubului digestiv si acumularea de gaze. Un continut intestinal gazos va favoriza borborisme si miscari antiperistaltice ale acestuia (gazul se ridica intotdeauna, ori progresia normala a continutului intestinal este „in jos”). Hipomotilitatea este generalizata si va altera reflexe digestive, precum cel gastro-colic sau gastro-ileal. Apare constipatia si de aceea frecvent anorexicii fac abuz de laxative si clisme, dar cu efect minim intrucat uneori maresc continutul gazos al intestinului.

Durerea abdominala, nelipsita   
Durerea apare frecvent in acest context, fiind cauza atat a perceptiei centrale neuro-psihice deosebite, cat si a unor miscari prea ample de tip crampe, spasme ale musculaturii netede digestive, adica esofag, stomac, intestin subtire si gros, cat si colecist, cai biliare si sfinctere bilio-pancreatice, mimand uneori colici biliare sau dureri de tip pancreatitic. Acestea se vor adauga cauzelor de refuz alimentar. Trebuie remarcat ca in malnutritia si/sau malabsorbtia de alte cauze durerea este un fenomen periferic si in capul listei sta diareea cu diversele sale caractere. Desigur ca diareea poate aparea si la anorexic mai ales la reluarea aportului alimentar si este uneori amenintatoare de viata.

Stomacul, grav afectat
Organismul indelung supus privatiunilor protein-calorice si vitaminice va reactiona prin restrangerea la maximum a functiilor non-vitale si va „economisi” inclusiv pe seama aparatului digestiv. Dimensiunea stomacului se reduce, secretia de mucus care necesita un pool proteic ridicat se va diminua, apare o atrofie a vilozitatilor intestinale (perisorii ce-i confera intestinului o mare suprafata de absorbtie) si mai inainte de aceasta modificari microscopice ale „marginii in perie”, structura a celulei intestinale ce contine principalele enzime digestive si mecanisme de transport ale principiilor nutritive. Ca atare, vor aparea intolerante digestive diverse, unele mimand adevarate tablouri de boala preexistenta: intoleranta la lactoza, intoleranta la produse zaharoase, intoleranta la gluten precum in boala celiaca, dar si intolerante la cele mai variate alimente: lactate, oua, branzeturi, fructe, peste, arahide. Aceste descoperiri pot reduce si mai mult o dieta si asa deja mult prea redusa si unilaterala.

La anorexici, insulina este redusa, pot aparea cresteri glicemice mari dupa un mic aport glucidic, dar si alte substante secretate pentru si de catre tubul digestiv sunt reduse: secretina, gastrina, VIP; inclusiv secretia acida si de bicarbonat a stomacului scade.

Dupa cum vedeti, anorexia, care porneste initial ca scadere voluntara a aportului alimentar, ajunge pana la imposibilitatea de a prelua si procesa alimentele, grevata de tablouri clinice variate. De aceea, problema ingrijirii anorexicilor este multidisciplinara si incumba o ampla fateta etica si medicolegala prin faptul ca uneori aportul de alimente este consiliat de medic chiar impotriva dorintei pacientului si internarile se fac in sectii specializate de psihiatrie sau terapie intensiva.

Dr. Marian Bogdan Zota
Medic specialist gastroenterologie,
Centrul Medical Med-As,
Call Center: 021.92.32

Disclaimer: Informatiile din acest articol apartin exclusiv autorului acestui material si redau o experienta personala in lupta cu kilogramele in plus. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop informativ.
Rezultatele nu sunt tipice, pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori.

medic primar gastroenterologie

Lasă un răspuns

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si transmiterii de comentarii. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Niciun comentariu

Politica de confidentialitate