A fi sau a nu fi vegetarian!?

Vegetarianismul este un termen general, care reuneste de fapt mai multe tipuri diferite de regim. Ceea ce se stie este ca vegetarienii sunt acele persoane care refuza sa manance carne. Motivele sunt multiple: poate fi vorba de etica, de alegerea modului de viata, de sanatate, de religie etc.Este putin cunoscut faptul ca vegetarianismul permite de fapt consumul de lapte si derivati, precum si untul, branza si oaule si exclude doar carnea si pestele, iar acel regim care permite doar consumul de vegetale verzi, legume uscate si cereale se numeste vegetalianism. Vegetalianismul este de regula adoptat de catre cei care acuza exploatarea animalelor si care refuza sa manance orice produs de provenienta animala.

Regimurile vegetariene pot fi impartite in 5 categorii:

• Regimul vegetalian: este vegetarianismul impins la extrem, fiind eliminate toate produsele de origine animala; este regimul vegetal pur. Proteinele sunt de origine vegetala, aduse in alimentatie prin consumul de mazare, naut, fasole, dar si din legume verzi, fructe si uleiuri vegetale. Sunt excluse: carnea, pestele, ouale, produsele lactate si zaharul.
• Regimul ovo-lacto-vegetarian: nu se pot consuma produse animale in afara de oua, lapte, branza si alte produse lactate.
• Regimul lacto-vegetarian: la fel ca si in cazul regimului mai sus amintit, nu se pot consuma produse animale, dar nici oua, ci doar vegetale si produse lactate.
• Regimul ovo-vegetarian: pe langa vegetale se consuma si oua, fara alte produse de origine animala sau carne.
• Regimul pesco-vegetarian: nu se consuma carne, numai vegetale, produse de origine animala (oua, lactate) si peste.

Dezavantaje
Aceste regimuri sunt unele destul de dezechilibrate, dar cel mai periculos este de departe cel vagetalian, pentru ca oragnismul este total lipsit de proteine de calitate superioara, cum sunt cele animale. Toate aceste regimuri antreneaza carente importante de vitamina D, B12, calciu, fier, iod, zinc, ale caror repercusiuni sunt diminuarea musculara, oboseala, crampe musculare, insomnii etc. Riscul de carente in vitamine, minerale si in aminoacizi esentiali (componenti ai proteinelor) este deci semnificativ.

Singurul avantaj pe care il are acest regim, nascut din dorinta unora de a manca sanatos si de a se feri de diverse boli (maladia vacii nebune, presupusa gripa aviara, trichineloza), este ca diminueaza riscul aparitiei unor afectiuni precum hipercolesterolemia, diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala sau cancerul de colon. Compensarea cu anumite suplimente nutritive cu vitamine sau proteine nu este de ajuns in aceste cazuri.
Regimul vegetalian este un regim nerecomandat, fiind considerat cu risc crescut pentru varstnici, femei insarcinate, adolescenti, cardiaci.

In cautarea proteinelor pierdute
Una dintre principalele carente la care se expun cei care urmeaza  regimul vegetarian este lipsa proteinelor din alimentatie. Aceste substante sunt indispensabile organismului nostru, intervenind in formarea masei musculare, a enzimelor, a hormonilor etc. Principala sursa de proteine ramane carnea si pestele. Exista si proteine vegetale care pot compensa in parte pierderile legate de absenta carnii. Dar trebuie stiut faptul ca aceste proteine vegetale sunt mult mai sarace sau nu contin deloc anumiti aminoacizi esentiali, indispensabili organismului. Astfel, aliatii vegetarienilor, care permit echilibrarea aportului proteic sunt:

•      produsele lactate
•      derivatii de cereale (paine, faina, paste, orez, gris), ouale si legumele uscate (fasolea uscata, mazarea).

Cel putin doua dintre aceste alimente trebuie sa se regaseasca la fiecare masa. De exemplu se recomanda un produs cerealier si un produs lactat, la care se poate adauga fie un ou, fie legume uscate, totul putand fi completat de fructe si legume verzi.