Suferi de gută? Iată un regim pe care să-l urmezi

Timp estimat de citire:

6 minute, 15 secunde

Un rol important în prevenirea atacurilor de gută îl are regimul alimentar, cu ajutorul căruia apariția episoadelor dureroase pot fi întârziată chiar și ani de zile. De aceea pacienții cu gută care respectă cu strictețe un astfel de regim pot avea o viață normală, lipsită de aceste manifestări neplăcute specifice bolii de care suferă.

Dacă ai fost diagnosticat recent cu gută sau ai rude ori cunoștințe care se confruntă cu această boală, îți prezentăm, pe parcursul rândurilor de mai jos, în ce constă un regim pentru gută și care sunt alimentele pe care trebuie să le includă.

Cum apare guta

Spre a înțelege mai bine rigorile unui regim pentru gută am considerat necesar să îți explicăm mai întâi ce este cu această boală și care este mecanismul ce o declanșează. Guta este o formă de artrită care apare de obicei la unul din degetele mari de la picior și se poate extinde la glezne, genunchi și chiar încheieturile mâinilor. Cauza principală este hiperuricemia, adică un nivel ridicat de acid uric în sânge. Acest acid este o substanță reziduală care se formează în urma metabolizării unor compuși prezenți în anumite alimente și poartă denumirea de purine. În mod normal, acidul uric este eliminat de rinichi prin intermediul urinei însă în condițiile unui regim bogat în alimente care conțin purine sau pe fondul unor probleme renale, acesta se acumulează în sânge și astfel apare hiperudicemia.

Guta apare pe fondul hiperuricemiei, indiferent de cauzele acesteia, și se explică prin faptul că acidul uric în exces formează cristale de urat, care încep să se depună în articulații. Pe măsură ce cristalele de urat se acumulează, articulațiile afectate se inflamează și devin dureroase – simptome ce marchează debutul gutei.

Așa cum spuneam, durerea nu este permanentă, ci se manifestă prin atacuri de gută, adică prin episoade dureroase ce pot avea o frecvență mai ridicată sau mai scăzută si pot varia ca intensitate și durată.

Alimente interzise în regimul pentru gută

Regimul alimentar poate influența frecvența atacurilor despre care vorbeam și care apar de cele mai multe ori în condițiile creșterii nivelului de acid uric. Am arătat mai devreme că formarea acidului uric este în strânsă legătură cu consumul unor alimente care conțin purine, astfel că regimul pentru gută impune excluderea din dietă a acestor alimente, sau cel puțin consumul lor ocazional, în cantități reduse.

Carnea este principala sursă de purine, mai ales dacă ne referim la organe, carnea roșie și cea de vânat. Totodată și alimentele considerate mai sănătoase, cum ar fi carnea de pasăre, peștele și fructele de  mare conțin cantități mai mici de purine și de aceea nu sunt foarte recomandate în regimul pentru gută.

De asemenea, lista neagră este completată de alimentele sau sucurile îndulcite cu fructoză. Consumul de fructoză poate duce la epuizarea rezervei de adenozin trifosfat din organism, ceea ce duce la o creștere a nivelului de acid uric.

Nici alimentele bogate în carbohidrați nu sunt recomandate în regimul pentru gută întrucât acestea favorizează apariția rezistenței la insulină, care este asociată și cu creșterea nivelului de acid uric. Din această categorie putem menționa pâinea albă și produsele de panificație, cerealele, cartofii, orezul porumbul și alte legume care conțin amidon precum și dulciurile. De asemenea, sunt de evitat și fructele dulci întrucât conțin fructoză.

Nu în ultimul rând, persoanele care suferă de gută trebuie să renunțe la alcool, întrucât stimulează producția de acid uric în ficat.

Ce poți să mănânci dacă ții regim pentru gută

În general, regimul pentru gută se bazează pe alimente naturale cât mai puțin procesate, evident fără purine și alte substanțe care să favorizeze creșterea nivelului de acid uric. Dintre produsele de origine animală pot fi consumate cu încredere lactate degresate și brânzeturi precum și ouă. Din când în când sunt acceptate și carnea slabă de pui sau de curcan, însă în cantități moderate întrucât conțin purine, dar în cantități mai mici în comparație cu carnea roșie.

În același timp leguminoasele pot fi consumate fără nicio restricție, la fel și varza, conopida și alte crucifere. Meniul unei persoane care suferă de gută poate include ciuperci, verdețuri și legume cât mai variate, precum și nuci și semințe.

Din regim sunt excluse doar fructele foarte dulci, dar se pot consuma cireșe, fructe de pădure, citrice gutui, mere.

Ca surse de grăsimi este permis consumul de avocado, ulei de măsline, rapiță sau floarea soarelui, iar din când în când în meniu poate fi inclusă și o porție de pește gras precum somonul, macroul, tonul, heringul sau sardinele. Nu uita însă că peștele conține purine, astfel că trebuie consumat rar și cu moderație!

Pentru micul dejun se pot combina laptele cu cereale integrale din ovăz, orz, hrișcă și orez brun, evitând grâul, care conține amidon și e o sursă de carbohidrați.

Ca băuturi, se recomandă consumul de cafea, chiar zilnic, întrucât încetinește descompunerea purinelor și împiedică astfel creșterea nivelului de acid uric. În plus, are și efect ușor diuretic, prin care favorizează eliminarea acidului uric din organism.

Ce trebuie să mai știi despre regimul pentru gută

Regimul pentru gută are ca principal scop menținerea unui nivel scăzut de acid uric în sânge pentru a preveni astfel recurența episoadelor dureroase. În același timp, datorită proprietăților alimentelor permise, acest regim contribuie și la reducerea excesului ponderal, care este un alt aspect important în controlul gutei. Odată cu greutatea scade și nivelul acidului uric, iar pacienții care se străduiesc să se mențină la un indice de masă corporală normal se confruntă mult mai rar cu atacuri de gută, iar atunci când apar, acestea sunt de scurtă durată și de o intensitate redusă.

Regimul alimentar nu este însă suficient pentru a scăpa de kilogramele în plus și a menține o greutate optimă, astfel că persoanele care suferă de gută sunt încurajate să facă și mai multă mișcare. Dacă ai fost până acum o persoană sedentară, poți începe cu plimbări zilnice de 60-90 de minute pentru ca ulterior să începi să te miști într-un ritm mai rapid și chiar să începi să alergi ușor cel puțin 30 de minute. De asemenea, poți opta pentru ture cu bicicleta, un fotbal, un baschet sau un tenis cu prietenii și totodată poți începe să mergi la sală. Și exercițiile fizice făcute acasă sunt o opțiune, important fiind să acumulezi zilnic cel puțin 30 de minute de activitate fizică intensă.