Statul prelungit pe scaun micșorează creierul, iar exercițiile fizice nu anulează daunele
Un nou studiu dezvăluie că perioadele îndelungate de sedentarism pot duce la micșorarea creierului și declin cognitiv, chiar și în cazul persoanelor active fizic. Această descoperire subliniază importanța reducerii timpului petrecut pe scaun pentru menținerea sănătății cerebrale.
21.05.2025


Timp estimat de citire:
4 minute, 14 secundeCredeai că o sesiune zilnică de exerciții pot compensa cele opt ore sau chiar mai mule petrecute pe scaun la birou? Oamenii de știință vin cu dovezi clare care arată că nu e deloc așa: șederea prelungită contribuie la micșorarea creierului și la declinul cognitiv, chiar dacă încerci să faci mișcare în mod regulat.
Sedentarismul, dușmanul nevăzut al sănătății mintale
Cu toate că statul pe scaun este o modalitate comodă și practică de a petrece o mare parte din zi – uneori de voie, dar de cele mai multe ori de nevoie, prin prisma activităților avute, această obișnuință ar putea avea un impact mai grav decât crezi. Potrivit unui nou studiu realizat de cercetători din SUA (Universitatea Vanderbilt și Universitatea din Pittsburgh) și Coreea de Sud (Universitatea Națională din Seul), stilul de viață sedentar este asociat cu o îmbătrânire accelerată a creierului și un risc sporit de a suferi de mai multe de demență, aici incluzând și temuta maladie Alzheimer.
În plus, cercetarea contrazice ideea conform căreia perioadele de stat jos pot fi compensate prin perioade de activitate fizică – cel puțin în ceea ce privește sănătatea creierului după vârsta de 50 de ani.
„Reducerea riscului de boală Alzheimer nu înseamnă să faci mișcare doar o dată pe zi. Reducerea timpului petrecut stând jos, chiar dacă faci exerciții zilnic, diminuează probabilitatea de a dezvolta boala”, spune neurologul Marissa Gogniat, de la Universitatea din Pittsburgh.
Un studiu de 7 ani cu peste 400 de participanți

Cercetarea a inclus 404 voluntari cu vârste de peste 50 de ani, care au fost monitorizați o săptămână cu dispozitive de urmărire a activității fizice. Ulterior, starea cognitivă și volumul creierului au fost evaluate pe parcursul a șapte ani, folosind teste și imagistică cerebrală.
Deși majoritatea participanților (87%) atingeau recomandările săptămânale de activitate fizică – adică cel puțin 150 de minute de mișcare moderată –, cei care stăteau mai mult pe scaun prezentau semne clare de atrofie cerebrală, în special în regiunile legate de memorie și limbaj. A fost constată inclusiv o subțiere notabilă a hipocampului, o zonă-cheie pentru memorie și una dintre primele afectate în Alzheimer.
Mai puțin timp pe scaun = un creier mai tânăr
Asocierea dintre timpul prelungit de stat jos și degradarea cerebrală nu a fost minoră, deși nu s-a dovedit o cauzalitate directă. Totuși, mesajul este clar: reducerea timpului în care suntem sedentari este probabil mai eficientă decât creșterea timpului de exerciții, când vine vorba de sănătatea creierului.
Angela Jefferson, neurolog la Universtatea Vanderbilt, precizează că efectele sunt și mai pronunțate la persoanele cu predispoziție genetică pentru boala Alzheimer. Cei care poartă gena APOE-ε4, asociată cu un risc crescut de Alzheimer, au prezentat o reducere mai accentuată a materiei cenușii și performanțe mai slabe la testele de memorie. Așadar, nu doar activitatea fizică zilnică are un rol important aici, ci și frecvența cu care ne ridicăm și ne mișcăm în timpul zilei.
De ce este sedentarismul atât de dăunător?
Statul prelungit pe scaun reduce fluxul sangvin către creier, limitând aportul de oxigen și nutrienți esențiali pentru sănătatea neuronală. Această scădere a circulației poate duce la inflamații și la deteriorarea conexiunilor neuronale, accelerând procesul de îmbătrânire cerebrală.
Soluția: mișcă-te des, oricât de puțin

În lumina noilor descoperiri, specialiștii recomandă o regândire a modului în ne petrecem timpul zi de zi. Așa cum s-a putut vedea, nu e suficient să facem sport dimineața sau seara. Pauzele frecvente de la statul jos, ideal la fiecare 30 de minute – chiar și pentru câteva minute – pot face o mare diferență. Chiar și mișcările minore, cum ar fi schimbarea poziției sau balansarea picioarelor, pot stimula circulația și activitatea cerebrală. Orice tip de mișcare contează.
Exercițiile rămân importante și benefice, dar cheia este echilibrul. Corpul – și creierul tău – au nevoie de dinamism constant, nu doar de o oră de activitate intensă urmată de restul zilei pe scaun.
Mesajul cercetătorilor este unul clar: nu putem „anula” statul pe scaun doar prin exerciții fizice. Pentru un creier sănătos pe termen lung, trebuie să reducem semnificativ timpul petrecut șezând. Integrarea mișcării în rutina zilnică – fie prin pauze active, fie prin activități care implică mișcare – poate contribui considerabil la prevenirea declinului cognitiv și la menținerea funcțiilor cerebrale optime.
Cercetarea a fost publicată în revista Alzheimer’s & Dementia.

„Bebelușii Ozempic”: De ce contraceptivele orale ar putea să nu mai funcționeze eficient
16.06.2025

Statul prelungit pe scaun micșorează creierul, iar exercițiile fizice nu anulează daunele
21.05.2025

STUDIU: Doar 5 minute de reclame la junk food îi fac pe copii să mănânce mai mult
14.05.2025