Obiceiurile zilnice și cum ne salvăm sănătatea inimii

Timp estimat de citire:

6 minute, 51 secunde

De ani și ani de zile, pe toate canalele, medicii ne recomandă să adoptăm un stil de viață sănătos pentru a ține la distanță problemele de sănătate, inclusiv bolile cardiovasculare. Dar ce înseamnă mai exact un stil de viață sănătos? Înseamnă întâi de toate controlul asupra factorilor risc comportamentali. Cu alte cuvinte, renunțarea la acele obiceiuri pe le perpetuăm în viața de zi cu zi și care ne fac rău pe termen lung. Poate o masă bogată în calorii sau câteva pahare în plus ne aduc plăcere pe moment, dar dacă vom continua în acest ritm, în timp vor apărea consecințele nedorite.

Când vine vorba de sănătatea inimii, rolul de factori de risc majori îl au șase obiceiuri pe care practicăm zilnic. Ni le detaliază în continuare dr. Valeria Slavu, medic primar cardiologie și medic primar medicina internă în cadrul Spitalului de Boli Cardiovasculare Angiomedica, din București.

1. Sedentarismul

Mișcarea insuficientă poate duce la depunerea de grăsimi (în principal colesterol, pe peretele arterelor, formând plăci de aterom. Dacă arterele care transportă sânge la inimă sunt deteriorate sau înfundate, acest lucru poate duce la infarct miocardic. Dacă sunt afectate arterele care transportă sânge la creier, atunci există riscul de accident vascular cerebral. Un studiu amplu a demonstrat că persoanele care stau într-un singur loc (pat, birou) 6 până la 8 ore pe zi au cu 13% mai multe riscuri de a muri la o vârstă mai fragedă și de a avea boli de inimă, iar procentul ajunge la 20% pentru cei care sunt inactivi mai mult de 8 ore.

În epoca în care trăim și în viteza în care lucrurile se mișcă în jurul nostru poate fi greu să găsim zilnic timp pentru a face sport, însă este extrem de important acest lucru. Nu vă gândiți că trebuie să alergați la maratoane. Sunt suficiente 30 de minute de activitate fizică moderată pe zi. Puteți alege orice activitate crește ritmul cardiac. Un bune exemplu în acest sens poate fi mersul alert. Un studiu publicat recent în Jurnalul European de Cardiologie Preventivă a constatat că un număr de 4.000 pași pe zi scade riscul de deces din orice cauză. Iar pentru fiecare 1.000 pași în plus pe zi pe care îi faceți se reduce cu 7% riscul de deces din cauza afecțiunilor cardiovasculare.

2. Fumatul

„Bunicul meu fuma două pachete de țigări pe zi și a trăit până la 90 de ani!”. Câți dintre noi nu am auzit această replică sau poate am folosit-o drept argument pentru a arăta că putem fuma fără să existe consecințe asupra sănătății. Din păcate, nu toți fumătorii vor fi feriți de boli. În ceea ce privește inima, studiile arată că acest obicei crește de două ori riscul de infarct miocardic, de trei ori riscul de accident vascular cerebral și de cinci ori riscul de boală arterială periferică. Practic, fumatul este unul dintre cele mai nesănătoase obiceiuri pentru inimă, studiile arătând că provoacă unul din patru decese de cauză cardiovasculară.

Există însă și o parte plină a paharului. Dacă vă lăsați de fumat, efectele pozitive vor apărea imediat! După 20 minute de la „ultima țigară”, ritmul cardiac și tensiunea arterială vor începe să revină la normal. După un an, riscul de infarct miocardic se reduce la jumătate, în comparație cu un fumător.

3. Consumul excesiv de alcool

Alcoolul acționează ca un „depresiv”, în sensul că încetinește controlul creierului asupra corpului. Dacă beți în mod regulat, s-ar putea să simțiți că alcoolul nu vă afectează la fel de mult, dar asta nu înseamnă că nu vă face rău, ci că ați dezvoltat o toleranță la unele dintre efecte. În realitate, cu cât beți mai mult, cu atât și consecințele sunt mai grave.

Există o legătură foarte clară între bolile de inimă și alcoolul consumat în mod regulat și în exces. Alcoolul slăbește mușchiul inimii, ceea ce crește riscurile de fibrilație atrială și cardiomiopatie, poate duce la creșterea tensiunii arteriale și insuficiența cardiacă, dar a fost asociat și cu riscul de accident vascular cerebral.

Desigur, se pune întrebarea cât alcool putem să bem fără să fim în pericol. Când vine vorba de riscuri, Organizația Mondială a Sănătății susține că cea mai sigură variantă este să nu bem deloc alcool. Totuși, ghidurile permit o băutură pe zi în cazul femeilor (20 grame de alcool, adică un pahar de vin sau o bere mică sau 50 de grame de tărie) și două băuturi pe zi în cazul bărbaților (40 grame de alcool, adică 2 pahare de vin sau 2 beri mici sau 100 de grame de tărie).

4. Alimentația haotică

Dieta nesănătoasă are un impact major asupra sănătății inimii. Alimentele pe care le consumăm (și cantitatea) pot afecta mai mulți factori de risc controlabili: nivelul colesterolului, tensiunea arterială, nivelul glucozei din sânge și greutatea – toate acestea au un efect asupra sistemului cardiovascular. Spre exemplu, mâncărurile bogate în grăsimi saturate (grăsimi trans), pe care le găsim din abundență în alimentele procesate – carne roșie, biscuiți, prăjituri, produse de patiserie, produse prăjite de tip fast-food, snacks-uri etc. – duc la creșterea nivelului de colesterol așa zi-s „rău” din sânge (LDL).

Un nivel ridicat de LDL a fost asociat cu un risc crescut de boală coronariană și accident vascular cerebral. De asemenea, alimentația haotică duce la supraponderalitate și obezitate, factori de risc pentru infarctul miocardic. Astfel, o dietă sănătoasă este una dintre cele mai bune arme pe care le avem la dispoziție pentru a preveni bolile de inimă.

5. Consumul excesiv de sare

Sarea în bucate este importantă, însă în cantități excesive dăunează grav sănătății, așa cum spune și spotul publicitar de la TV. Excesul de sodiu poate duce la hipertensiune arterială, un factor de risc major pentru bolile de inimă. Alimentele procesate, cum sunt conservele de legume, mezelurile, chipsurile, produsele semipreparate conțin o cantitate mare de sare. Acestea sunt și cele mai căutate de către consumatori pentru că sunt mai ieftine. Totuși, o alegere economică ne poate costa scump sănătatea. La modul ideal, ar trebui să consumăm maxim 5 grame de sare/zi.

6. Deprivarea de somn

Inima lucrează tot timpul și singurul moment în care se poate „relaxa” este în timpul somnului. Ritmul cardiac și tensiunea arterială scad în timpul primei faze a somnului (non-REM), la fel ca celelalte procese fiziologice, apoi cresc și scad ca răspuns la visele voastre din timpul celei de-a doua faze a somnului (REM).

Studiile au arătat că o treime dintre adulți dorm mai puțin de 7 ore pe noapte, iar cei care nu se odihnesc suficient și au o calitate slabă a somnului prezintă un risc cu până la 48% mai mare de a dezvolta boala coronariană și un risc de accident vascular cerebral cu 15% mai mare. La polul opus, nici prea mult somn nu este sănătos. Tot prin studii s-a observat că persoanele care dorm 9 sau mai multe ore pe noapte au un risc de boli de inimă cu 56% mai mare față de cei care dorm 7-8 ore în fiecare noapte, cum este și ideal.