La unii oameni, producția de insulină e declanșată de proteine sau grăsimi, nu de glucide

Timp estimat de citire:

4 minute, 5 secunde

Când vine vorba de gestionarea nivelului de zahăr din sânge, majoritatea oamenilor se gândesc la numărarea carbohidraților. Iată că o nouă cercetare arată că, pentru unii oameni, poate fi la fel de important să ia în considerare prezența proteinelor și grăsimilor în dieta lor. Un grup de cercetători de la Universitatea British Columbia (UBC), din Canada, a descoperit că nutrienții care stimulează producția de insulină variază de la o persoană la alta

O premieră, cu implicații importante

Studiul reprezintă prima comparație la scară largă a modului în care diferite persoane produc insulină ca răspuns la fiecare dintre cei trei macronutrienți: carbohidrați (glucoză), proteine (aminoacizi) și grăsimi (acizi grași).

Descoperirile arată că producția de insulină, hormonul care reglează glicemia, este mult mai dinamică și individualizată decât se credea anterior, demonstrând în același timp, pentru prima dată, că există o categorie de oameni hiperresponsivi la alimentele grase.

„Glucoza este motorul bine-cunoscut al insulinei, dar am fost surprinși să observăm o variabilitate atât de mare, cu unele persoane care prezintă un răspuns puternic la proteine, iar altele la grăsimi, ceea ce nu a mai fost caracterizat până acum”, a declarat dr. James Johnson, profesor de științe celulare și fiziologice la UBC și autor principal al studiului.

Insulina joacă un rol major în sănătatea umană, de la diabet, situație în care este prea scăzută, la obezitate, creștere în greutate și chiar unele forme de cancer, când este prea ridicată, a subliniat omul de știință. „Aceste constatări pun bazele unei nutriții personalizate care ar putea transforma modul în care tratăm și gestionăm o serie de afecțiuni”, a completat acesta.

Observații făcute la nivel celular

Pentru aceste studiu, cercetătorii au efectuat teste pe insule pancreatice de la 140 de donatori decedați, bărbați și femei, dintr-o gamă largă de vârstă. Aceste celule insulare au fost expuse la fiecare dintre cei trei macronutrienți, în timp ce cercetătorii au măsurat răspunsul insulinei alături de alte 8 000 de proteine.

Deși majoritatea celulelor insulare ale donatorilor au avut cel mai puternic răspuns insulinic la carbohidrați, aproximativ 9% au răspuns puternic la proteine, în timp ce alte 8% din celulele donatorilor au fost mai receptive la grăsimi decât la orice alt nutrient. Chiar și la glucoză!

„Această cercetare contestă convingerea de lungă durată că grăsimile au efecte neglijabile asupra eliberării insulinei la toată lumea. Cu o mai bună înțelegere a motoarelor individuale ale producției de insulină ale unei persoane, am putea oferi potențiale orientări dietetice personalizate care ar ajuta oamenii să-și gestioneze mai bine nivelurile de zahăr din sânge și insulină”, a explicat dr. Jelena Kolic, cercetător asociat în cadrul laboratorului Johnson de la UBC.

Perspective noi în tratarea unor boli

Echipa de cercetare a examinat, de asemenea, un subset de celule de insulare de la donatori care aveau diabet de tip 2. Așa cum era de așteptat, aceste celule aveau un răspuns scăzut al insulinei la glucoză. Cu toate acestea, cercetătorii au fost surprinși să constate că răspunsul lor insulinic la proteine a rămas în mare parte intact.

„Acest lucru întărește cu adevărat argumentul că dietele bogate în proteine ar putea avea beneficii terapeutice pentru pacienții cu diabet zaharat de tip 2 și subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare privind secreția de insulină stimulată de proteine”, a afirmat dr. Kolic.

Autorii studiului au efectuat o analiză cuprinzătoare a expresiei proteinelor și a genelor pe celulele insulelor pancreatice, oferind informații despre caracteristicile moleculare și celulare care modelează producția de insulină. În viitor, cercetătorii spun că ar putea fi posibilă utilizarea testelor genetice pentru a determina ce macronutrienți sunt susceptibili de a declanșa răspunsul la insulină al unei persoane.

În etapa următoare, cercetătorii speră să-și extindă activitatea la studii clinice care să testeze răspunsul insulinei la trio-ul de macronutrienți într-un cadru real și să înceapă să dezvolte abordări nutriționale personalizate pe baza rezultatelor.

Rezultate studiului au fost publicate recent în revista Cell Metabolism.