7 superalimente cu beneficii multiple pentru sănătate

Timp estimat de citire:

7 minute, 31 secunde

Termenul „superalimente” nu are o definiție unanim acceptată, dar, în general, acesta se referă la alimentele dense din punct de vedere nutrițional, cu aport deosebit de vitamine, minerale, antioxidanți și alte substanțe cu proprietăți benefice. Fiecare superaliment are punctele sale forte, majoritatea lor însă sunt asociate cu întărirea imunității, sănătatea inimii, reducerea inflamației, prevenirea cancerului și promovarea sănătății mintale.

Naturalis Coenzima Q10 + Omega 3 este un supliment alimentar recomandat pentru menținerea sănătății sistemului cardiovascular, producerea energiei celulare, protejarea celulelor de stresul oxidativ, reducerea stărilor de oboseală și combaterea proceselor de îmbătrânire prematură.

Există o varietate largă de alimente care au primit de-a lungul timpului titlul de superalimente, pentru diverse motive. Îți supunem atenției, în continuare, o listă cu cele mai cunoscute dintre ele și beneficiile cele mai importante ale acestora.

Fructele de pădure pot ameliora depresia

Atunci când sunt consumate frecvent, fructele de pădure – în categoria acestora regăsim zmeura, afinele, căpșunile, murele și afinele – pot determina o gamă largă de efecte benefice.

„În general, oamenii care mănâncă mai multe fructe de pădure par să trăiască un pic mai mult”, a declarat Eric Rimm, profesor de epidemiologie și nutriție la Harvard T.H. Chan School of Public Health, pentru The Washington Post. Pentru a profita de beneficiile lor pentru sănătate, Rimm a sugerat să se consume o cană de fructe de pădure în fiecare zi.

De altfel, potrivit unui studiu din 2013, consumul frecvent de căpșune și afine este puternic corelat cu un risc mai mic de atac de cord. Cercetătorii au relatat că femeile care au consumat fructe de pădure de mai multe ori pe săptămână au înregistrat un risc cu 34% mai mic de atac de cord în comparație cu femeile care au consumat fructe de pădure o dată pe lună sau mai rar de atât.

Cercetările arată că afinele ar ajuta și la ameliorarea simptomelor care definesc depresia. În cadrul unui studiu derulat în 2020, adolescenții care au primit zilnic, timp de o lună, un supliment cu afine sălbatice au raportat o scădere a manifestărilor sindromului depresiv. Cercetătorii atribuie aceste rezultate conținutului ridicat de flavonoide din afine.

Nucile sunt sănătoase pentru inimă

Deși nucile pot fi bogate în calorii, ele sunt un bun aliat al sănătății cardiovasculare. Potrivit Clinicii Mayo, consumul regulat de fructe oleaginoase poate îmbunătăți sănătatea arterelor și reduce riscul de boli de inimă și de accident vascular cerebral. Acest lucru se poate datora capacității lor de a reduce colesterolul „rău”, precum și de a diminua inflamația, arată mai multe studii (2010, 2013, 2015). Printre cele mai comune tipuri de nuci se numără migdalele, alunele, fisticul, nucile obișnuite, nucile caju, nucile pecan, nucile braziliene și nucile de Macadamia.

„S-ar putea să vă gândiți la nuci ca fiind nesănătoase, din cauza conținutului lor de grăsimi, dar aceasta nu este o imagine completă. Nucile sunt alimente bogate în nutrienți care ne oferă fibre, proteine, vitamine, minerale și alți micronutrienți care ar putea contribui la reducerea riscului de boli cardiace și circulatorii”, informează Fundația Britanică a Inimii. Din categoria micronutrienților, nucile asigură cantități importante de vitamine din complexul B, vitamina E, fier, potasiu, seleniu, magneziu, zinc și cupru.

Legumele crucifere au proprietăți anticancerigene

Legumele crucifere, printre care regăsim broccoli, conopida, varza, varza de Burxelles, dar și bok choy sau varza kale, sunt recunoscute pentru proprietățile lor extraordinare. Pe lângă faptul că abundă în fibre și vitamina C, acestea conțin o substanță cu virtuți deosebite, numită sulforan. Cercetările care au pus sub lupă această substanță fitochimică au arătat că acționează ca un puternic antioxidant și antiinflamator și că poate ajuta la prevenirea și chiar la tratarea mai multor tipuri de cancer. Studiile realizate până în prezent au pus în evidență capacitatea sulforafanului de a inactiva stabstanțele cencerigene și de a proteja celulele, prevenind deteriorarea ADN-ului.

Uleiul de măsline este un bun antiinflamator

Uleiul de măsline extravirgin poate reduce inflamația și scade riscul de boli de inimă, arată cercetările. Un studiu publicat în 2022 în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie a constatat că persoanele care obișnuiau să consume o jumătate de linguriță de ulei de măsline în fiecare zi au înregistrat rate mai mici de deces prematur din cauza bolilor de inimă, a bolii Alzheimer, a bolilor respiratorii și din alte cauze.

Cercetarea sugerează că uleiul de măsline extravirgin poate combate inflamația la fel de eficient ca ibuprofenul, un medicament antiinflamator popular. Potrivit studiului, oleocanthalul – un antioxidant din uleiul de măsline – a funcționat în mod similar cu ibuprofenul. Nivelul de oleocanthal din 3,4 linguri de ulei de măsline extravirgin are un efect echivalent cu 10% dintr-o doză de ibuprofen pentru adulți, sugerează studiul. Uleiul de măsline extravirgin are proprietăți antiinflamatorii mai puternice decât uleiul de măsline rafinat, subliniază autorii cercetării.

Somonul este bun pentru creier

Consumul frecvent de pește gras, așa cum este și somonul, poate susține sănătatea psihică, poate îmbunătăți calitatea somnului și poate scădea riscul de boli de inimă. Somonul este o sursă excelentă de proteine, seleniu, fosfor, vitamine din complexul B și acizi grași Omega-3.

Asociația Americană a Inimii recomandă consumul a două porții de pește gras pe săptămână, în special datorită conținutului ridicat de acizi grași Omega-3, care sunt buni pentru sănătatea cardiovasculară.

De asemenea, acizii grași Omega-3 sunt benefici pentru sănătatea mintală. Un studiu derulat timp de șase luni pe un grup de bărbați susține din plin acest lucru. În cadrul acestuia, subiecții care au consumat somon de Atlantic de trei ori pe săptămână au raportat simptome mai scăzute de depresie și anxietate în comparație cu cei care au consumat pui, carne de porc și carne de vită.

Un alt studiu, de data aceasta girat de Asociația Medicală Americană, vine să susțină consumul de pește gras din alte motive. Conform acestuia, consumul de pește bogat în Omega-3 cu o frecvență de cel puțin o dată pe săptămână se asociază cu un risc mai mic de apariție a bolii Alzheimer.

Pentru un aport optim de acizi grași Omega-3, poți miza pe ajutorul suplimentului alimentar Naturalis Omega 3 Forte 1000 mg. Acizii Omega-3 EPA și DHA sunt compuși grași benefici, care au un rol esențial în funcționarea normală a inimii. DHA contribuie la menținerea funcției normale a creierului și la menținerea vederii normale.

Verdețurile pot îmbunătăți sănătatea oaselor

Verdețurile, în special cele cu frunze închise la culoare, precum spanacul și varza kale, sunt pline de fibre digestive, dar și de vitamine și minerale, cum ar fi calciu, fier, magneziu și vitamine din complexul B, incluzând acidul folic, esențial pentru creșterea sănătoasă a celulelor. Aceasta sunt însă și o sursă excelentă de vitamina K. Cercetările au arătat că vitamina K poate îmbunătăți sănătatea sistemului osos. Un studiu efectuat pe 72.320 de femei cu vârste cuprinse între 38 și 63 de ani a constatat că femeile cu un aport zilnic scăzut de vitamina K au înregistrat un risc semnificativ mai mare de fracturi de șold.

Leguminoasele țin sub control zahărul din sânge

Fasolea, lintea și mazărea fac parte din familia leguminoaselor. Leguminoasele sunt o sursă excelentă de fibre, proteine și fier, potrivit Harvard Health.

„Leguminoasele se numără printre cele mai bogate surse de carbohidrați cu cele mai multe fibre, ceea ce le conferă un indice glicemic mai mic decât alte surse de carbohidrați și ajută la controlul glicemiei. Ele ne pot ajuta să ne simțim sătui mai mult timp și să evităm gustările între mese”, a declarat Laura Poe, un dietetician din Wisconsin, SUA, pentru Everyday Health.

De altfel, un studiu din 2018 a analizat impactul pe care consumul de leguminoase l-a avut asupra a peste 3.000 de persoane cu diabet de tip 2. Cercetarea a stabilit că persoanele cu cel mai mare consum de linte au avut niveluri ale de zahărului din sânge semnificativ mai mici.