Modul în care respirăm e unic, asemenea amprentelor

Timp estimat de citire:

4 minute, 19 secunde

Te-ai gândit vreodată că poți fi identificat după modul în care respiri? Sună straniu, dar este cât se poate de real. Oamenii de știință au descoperit de curând că fiecare individ are un tipar respiratoriu propriu, specific, în cadrul acelui ciclu constant de inspirație și expirație care ne măsoară orele, zilele și anii pe Pământ.

Concret, cercetătorii au montat pe mai mulți oameni un dispozitiv portabil ce monitoriza respirația nazală, iar analiza datelor obținute a fost surprinzătoare. Aceasta a scos la iveală modele suficient de detaliate, care au permis identificarea fiecărei persoane cu o acuratețe de 96,8%.

Un fel de „amprentă respiratorie”

Descoperirea acestei particularități respiratorii, afirmă echipa condusă de cercetătoarea în neuroștiințe Timna Soroka de la Institutul Weizmann pentru Științe din Israel, ar putea deschide noi perspective în înțelegerea și tratarea afecțiunilor fizice și mintale.

Deși tindem să considerăm respirația ca fiind un act automat, aceasta este guvernată de o rețea cerebrală vastă și complexă, care automatizează în mare parte procesul. Permite însă și un control conștient atunci când este necesar – de exemplu, când ne ținem respirația înainte de a sări în apă.

Soroka împreună cu colegii săi din cadrul Grupului de Cercetare a Mirosului de la Weizmann studiază de mai mult timp modul în care creierul procesează mirosurile în timpul inspirației. În cadrul acestor cercetări, au ajuns să se îndrepte și către explorarea conceptului de „amprentă respiratorie”.

„Ideea de a folosi modelul respirator al unei persoane ca o semnătură unică este discutată de zeci de ani în comunitatea științifică specializată în respirație. Poți observa cu ușurință unicitatea fiecărei persoane atunci când compari măsurători diferite”, a declarat Timna Soroka, pentru platforma ScienceAlert.

De la observație la date concrete

Dacă până acum doar se presupunea că respirația uremează tipare individuale, noul studiu a adus și dovezi în acest sens.

„Dezvoltarea unui dispozitiv purtabil, de dimensiuni foarte mici, capabil să înregistreze pe perioade extinse, ne-a permis să măsurăm 100 de participanți timp de 24 de ore. Acest lucru ne-a oferit oportunitatea de a prezenta conceptul într-un mod mult mai convingător”, au precizat autorii cercetării.

Dispozitivul utilizat a monitorizat și înregistrat cu precizie fluxul de aer prin fiecare nară a purtătorului. Doar dintr-o oră de înregistrare, cercetătorii au reușit să identifice participanții cu o acuratețe de 43%, a declarat Soroka. Precizia a crescut considerabil la înregistrările pe 24 de ore.

Jurnalul respirator rezultat a fost analizat folosind un protocol numit BreathMetrics, care examinează 24 de parametri diferiți ai respirației nazale individuale.

Având în vedere că respirația este, de obicei, măsurată doar pe perioade scurte – aproximativ 20 de minute –, acest set de date a fost mult mai amplu și mai detaliat decât cele obișnuite, oferind o imagine aproape completă asupra modului în care respiră fiecare individ, în stare de repaus sau de efort.

„Ne așteptam să putem identifica persoanele în funcție de respirația lor”, a spus Soroka, „însă nu ne-am imaginat că va fi o diferențiere atât de clară.”

Tiparele respiratorii și sănătatea

Cercetătorii nu au descoperit doar că o persoană poate fi identificată cu precizie în baza modelului ei respiratoriu. Rezultatele au arătat și ce pot spune aceste modele despre individul respectiv.

Desigur, există diferențe legate de activitatea fizică: o persoană aflată în repaus respiră diferit față de cineva care face jogging, de exemplu. În plus, cercetătorii au constatat că respirația unei persoane are legătură cu indicele de masă corporală (IMC).

Participanții la studiu au completat și chestionare legate de sănătatea mintală. Cei care au raportat probleme de anxietate aveau, în general, inspirații mai scurte și o variabilitate mai mare în pauzele dintre respirații în timpul somnului.

Deși nu acesta a fost scopul principal al studiului, observațiile deschid un drum promițător pentru cercetări viitoare. Persoanelor care trec prin episoade de stres intens sau atacuri de panică li se recomandă adesea exerciții de respirație pentru ameliorarea simptomelor. Poate că exercițiile de respirație ar putea avea un impact mai important decât am crezut până acum.

Următorul pas, spun cercetătorii, va fi aplicarea acestor descoperiri în domeniul diagnosticării.

„Putem învăța cum anumite modele respiratorii pot prezice diverse boli”, a explicat cercetătoarea. Pe viitor însă, se ia în calcul și posibilitatea de a trata unele afecțiuni prin modificarea acestor tipare de respirație.

Cercetarea a fost publicată în revista Current Biology.