Produsele ultraprocesate pot da o dependență la fel de mare ca fumatul

Timp estimat de citire:

5 minute, 21 secunde

Toate produsele din comerț, pentru producerea cărora sunt utilizați aditivi, precum emulgatorii, îndulcitorii, conservanții, coloranții și aromele artificiale, fac parte din categoria alimentelor ultraprocesate. Lista lor este foarte lungă… Și, din păcate, acestea alcătuiesc în bună măsură oferta marilor magazine, iar veștile în ceea ce privește consumul lor nu sunt deloc încurajatoare. Potrivit unui nou studiu publicat în prestigioasa revistă medicală BMJ, aceste tipuri de alimente pot provoca modificări la nivelul creierului, creând dependență de o manieră similară cu fumatul.

Oamenii consumă în mod compulsiv alimentele ultraporcesate, bogate în carbohidrați simpli și grăsimi rafinate adăugate, deoarece le consideră foarte apetisante și satisfăcătoare. Cercetătorii spun că acest tip de consum îndeplinește criteriile de diagnosticare a tulburării de consum de substanțe adictive.

Dependența și alimentele ultraprocesate

Autorii studiului au pus sub lupă două meta analize care au inclus 281 de studii din 36 de țări. Pornind de la aceste date, cercetătorii au constatat că, după standardele scalei Yale Food Addiction, dependența de alimente ultraprocesate apare la 14% dintre adulți și 12% dintre copii.

Pentru comparație, nivelurile de dependență față de alte substanțe legale la adulți sunt de 14% pentru alcool și 18% pentru tutun. Nivelul de 12% înregistrat în rândul copiilor, este „fără precedent”, au remarcat cercetătorii.

Scala Yale Food Addiction evaluează 11 criterii simptomatice pentru tulburarea de consum de substanțe, inclusiv controlul diminuat asupra consumului, pofta, sevrajul și continuarea consumului în ciuda rezultatelor negative.

Autorii cercetării au mai spus că alimentele ultraprocesate sunt asociate cu „mecanisme biopsihologice de dependență și probleme semnificative din punct de vedere clinic”.

În rândul persoanelor cu diagnostice clinice definite, Yale Food Addiction Scale a relevat că prevalența dependenței alimentare ajunge la 32% la persoanele cu obezitate care au suferit o intervenție chirurgicală bariatrică și la peste 50% la cele cu tulburări de alimentație compulsivă.

Dependența alimentară evaluată pe scala Yale este, de asemenea, asociată cu mecanismele de bază ale dependenței, cum ar fi disfuncția neuronală legată de recompensă, impulsivitatea și dereglarea emoțiilor, precum și cu o sănătate fizică și mentală precară, dar și o calitate mai scăzută a vieții.

Pentru un control mai bun asupra poftelor alimentare, mizează pe ajutorul ApetitSlim de la Naturalis. Conține extracte din plante, vitamine și minerale care ajută organismul să facă față acceselor de foame, prevenind renunțarea la dieta sănățoasă.

De ce unele alimente pot crea dependență

Este important de reținut că nu toate alimentele au potențial de dependență. Printre cele care pot crea  adicție, în conformitate cu scala Yale, se numără produsele cu un nivel ridicat de zaharuri simple și grăsimi rafinate adăugate, cum ar fi dulciurile și gustările sărate. Acestea au fost identificate, în cadrul studiului, ca fiind alimentele „cel mai puternic implicate” în dezvoltarea de comportamente caracteristice dependenței, cum ar fi aportul excesiv, pierderea controlului asupra consumului, pofta intensă și utilizarea continuă în ciuda consecințelor negative.

Zaharurile și grăsimile rafinate au determinat „niveluri similare de dopamină extracelulară în striatumul cerebral cu cele observate în cazul substanțelor care creează dependență, cum ar fi nicotina și alcoolul”, au arătat cercetătorii.

Potențialul adictiv al alimentelor ultraprocesate

Oamenii de știință au subliniat că alimentele ultraprocesate – cele produse industrial și care conțin ingrediente ce nu sunt disponibile, de obicei, în bucătăriile casnice – reprezintă principala sursă de carbohidrați rafinați și grăsimi nesănătoase adăugate în alimentația modernă.

Combinația dintre acest tip de carbohidrați și grăsimi pare să aibă un efect supra-aditiv asupra creierului, prin intermediul sistemelor de recompensă. Viteza cu care alimentele ultraprocesate livrează carbohidrați și grăsimi în intestin reflectă, în bună măsură, potențialul lor de dependență la fel cum o fac și alte substanțe și căile lor de administrare. Cu cât afectează mai rapid creierul cu atât au un potențial de dependență mai mare.

Acesta este motivul pentru care o țigară, care livrează rapid nicotina la creier, creează mai multă dependență decât un plasture cu nicotină cu eliberare lentă.

Prin conținutul optim de magneziu și vitamina B6, suplimentul alimentar Naturalis Magneziu plus Vitamina B6 contribuie la menținerea sănătății psihice, funcționarea normală a sistemului nervos, ceea ce poate fi de ajutor în gestionarea poftelor.

Cercetătorii atrag atenția și asupra aditivilor prezenți din belșug pe multe etichete. Potrivit experților, și aceștia pot contribui la potențialul de dependență al alimentelor ultraprocesate, multe dintre acestea având aditivi de aromă care sporesc gusturile dulci și sărate. Printre aditivii meniți să îmbunătățească aroma se numără cei care se găsesc în țigări.

Autorii studiului au recunoscut că există încă destule întrebări fără răspuns. De pildă, deși s-a stabilit în mod clar că grăsimile rafinate și carbohidrații simpli nu acționează direct asupra sistemelor de recompensă, acestea, totuși, „par să activeze sistemele neuronale de recompensă într-o măsură similară cu nicotina și etanolul”.

Chiar dacă aceste aspecte urmează să fie lămurite, efectul adictiv rămâne de netăgăduit. Și acest lucru este cel care trebuie să ne preocupe cu adevărat, în calitate de consumatori. Este important să știm că dependența indusă poate fi motivul pentru care punem în coș anumite produse. Fiind bine informați și conștienți de impactul pe care îl au unele alimente asupra sănătății noastre, vom putea face alegeri mai bune când mergem la cumpărături.

Sursa: www.medicalnewstoday.com