Mai multă cofeină în sânge, asociată cu mai puțină grăsime corporală și un risc mai mic de diabet

Timp estimat de citire:

3 minute, 13 secunde

Pentru a ajunge la această concluzie, o echipă formată din cercetători de la Institutul Karolinska, din Suedia, de la Universitatea Bristol și de la Imperial College London, din Marea Britanie, a investigat date colectate din bazele genetice existente, provenind de la aproape 10.000 de persoane. Concret, au fost vizate mutațiile genetice care alterează viteza cu care este metabolizată cofeina.

În general, persoanele care prezintă variații ale genelor CYP1A2 și AHR (care reglează activitatea genei CYP1A2) tind să metabolizeze mai lent cofeina, permițându-i să rămână mai mult timp în sânge. Acești indivizi tind, de asemenea, să consume, per total, o cantitate mai mică de cofeină, comparativ cu cei care nu prezintă mutații la nivelul genelor sus menționate și metabolizează cofeina mai rapid.

„Concentrațiile plasmatice mai mari de cofeină, determinate genetic, au fost asociate cu un IMC mai scăzut și cu o masă totală de grăsime corporală mai mică. În plus, nivelurile mai mari de cofeină în sânge, influențate genetic, au fost asociate cu un risc mai mic de diabet de tip 2. Aproximativ jumătate din efectul cofeinei asupra predispoziției către diabetul de tip 2 a fost estimat a fi mediat prin reducerea IMC-ului”, a precizat cercetătorii.

Cum influențează cofeina procentul de grăsime corporală

Autorii studiului spun că asocierea observată între nivelurile plasmatice mai mari de cofeină și cantitatea mai mică de grăsime în corp poate fi atribuită mai multor factori, cu rol important în reglarea metabolismului. Pe de o parte, cofeina favorizează oxidarea grăsimilor, adică transformarea grăsimilor în energie. Pe de altă parte, cofeina sporește termogeneza (producția de căldură din corp) prin creșterea ratei metabolice și activarea adipocitelor brune, determinând organismul să ardă mai multe calorii, stocate sub formă de grăsime.

Cofeina, inofensivă pentru sănătatea cardiovasculară

Trebuie menționat faptul că studiul nu a identificat niciun fel de relație între cantitatea de cofeină din sânge și bolile cardiovasculare, inclusiv fibrilația arterială, insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral. Cu alte cuvinte, în cadrul studiului, nu au fost puse în evidență asocieri pozitive, dar nici negative între concentrațiile de cofeină din sânge și sănătatea cardiovasculară.

Rezultate cu un potențial substanțial

Chiar dacă s-au concentrat în mod specific pe observarea impactului variațiilor genetice răspunzătoare de metabolizarea cofeinei asupra sănătății, cercetătorii spun că rezultatele studiului pot fi utile pentru aproape toată lumea. Ei cred că băuturile cofeinizate cu puține calorii, inclusiv cafeaua, ar putea fi folosite pentru a ajuta la reducerea cantității de grăsime corporală.

E important de subliniat că efectul cofeinei asupra cheltuielilor energetice este dependent de doză, iar răspunsul termogenic este corelat pozitiv cu nivelurile cofeinei din sânge. S-a estimat că un aport zilnic de 100 mg de cofeină crește cheltuielile energetice cu aproximativ 100 kcal (418,4 kJ) pe zi, ceea ce ar putea reduce riscul de apariție a obezității.

Pentru a evalua relațiile cauzale între cofeină, masa corporală și efectele asupra sănătății, cercetătorii au folosit tehnica randomizării mendeliane, o metodă complexă folosită în studiile epidemiologice și genetice. Chiar dacă studiul de față a implicat un eșantion mare, autorii lui spun că vor mai fi necesare studii clinice suplimentare pentru a obține mai multe informații. Și asta pentru că randomizarea mendeliană nu este infailibilă și este posibil să existe alți factori care nu au fost luați în considerare în acest studiu.

Sursa: www.sciencealert.com