Intoleranțe alimentare versus alergii alimentare. Cum facem diferența?

Timp estimat de citire:

6 minute, 49 secunde

Pe de o parte, intoleranțele alimentare sunt mai greu de identificat, pentru că simptomele apar treptat și sunt adesea confundate cu probleme digestive obișnuite. Pe de altă parte, alergiile alimentare declanșează un răspuns rapid și puternic al sistemului imunitar, ceea ce le face mult mai periculoase.

Cu alte cuvinte, când vorbim despre intoleranțe alimentare, răspunsul organismului este disconfort. Când vorbim însă de alergii alimentare, organismul reacționează mult mai agresiv, declanșând o reacție imunologică ce poate duce la simptome severe și, în cazuri extreme, la șoc anafilactic.

Intoleranțe alimentare vs. alergii alimentare – mecanismele de formare

Intoleranțe alimentare – Acestea apar atunci când organismul nu poate procesa anumite alimente din cauza lipsei unor enzime sau din cauza unei sensibilități chimice. Un exemplu des întâlnit este intoleranța la lactoză, care se manifestă atunci când corpul nu produce suficientă lactază, enzima responsabilă de descompunerea lactozei, zahărul din lapte. Alte intoleranțe pot fi cauzate de aditivi alimentari sau sensibilități la gluten (care nu implică boala celiacă).

Spre deosebire de alergii, intoleranțele alimentare afectează mai ales sistemul digestiv și nu implică sistemul imunitar.

Alergii alimentare – În cazul alergiilor alimentare, sistemul imunitar joacă un rol central. Acesta identifică în mod eronat anumite proteine din alimente drept periculoase și declanșează o reacție alergică pentru a se “apăra”. Sistemul imunitar produce anticorpi de tip IgE, care activează eliberarea de substanțe chimice, precum histamina, în organism. Această reacție poate duce la simptome imediate și severe, cum ar fi dificultăți respiratorii sau chiar șoc anafilactic, care poate pune viața în pericol. Alergiile alimentare sunt, de obicei, mult mai grave decât intoleranțele și necesită o gestionare strictă pentru a evita expunerea la alimentul declanșator.

Intoleranțe alimentare vs. alergii alimentare – simptome și severitatea lor

Simptomele de intoleranțe alimentare sunt, în general, mai puțin severe, apar treptat și, de obicei, sunt legate de cantitatea de aliment ingerat și pot varia în intensitate.

De exemplu, persoanele cu intoleranță la lactoză pot experimenta disconfort doar după consumul de cantități mari de produse lactate. Deși neplăcute și inconfortabile, simptomele intoleranțelor alimentare nu pun viața în pericol și nu implică reacții imunitare.

În caz de alergii alimentare, simptomele apar rapid, de la câteva minute la câteva ore după ingestia alimentului declanșator. Ele pot varia de la slab la moderat, iar în situații grave, pot provoca șoc anafilactic, o reacție potențial fatală care necesită tratament de urgență. Acest tip de reacție se caracterizează prin scăderea bruscă a tensiunii arteriale, dificultăți severe de respirație și pierderea conștienței. Alergiile alimentare sunt, prin urmare, mult mai periculoase și necesită o gestionare strictă și măsuri preventive, cum ar fi evitarea completă a alimentului care declanșează reacția.

Simptome de intoleranțe alimentare

• Diaree
• Balonare
• Flatulență
• Dureri de burtă
• Dureri de cap
• Senzație de oboseală sau epuizare
• Stare de rău
• Constipație
• Erupții cutanate

Simptome de alergii alimentare

• Umflarea buzelor, feței, ochilor
• Urticarie sau erupții cutanate
• Furnicături la nivelul gurii
• Dureri abdominale și vărsături

Simptome severe de de alergii alimentare, care indică o posibilă anafilaxie

• Respirație dificilă sau zgomotoasă
• Umflarea limbii
• Umflare sau constrângere în gât
• Respirație șuierătoare sau tuse persistentă
• Dificultăți de vorbire sau voce răgușită
• Amețeli persistente sau colaps
• Paliditate extremă și leșin (în cazul copiilor mici)

Intoleranțe alimentare vs. alergii alimentare – cine și cum le depistează

Fie că suspectăm intoleranțe alimentare, fie alergii alimentare, ambele necesită o diagnosticare atentă, dar abordările pentru identificarea fiecăreia sunt diferite.

Intoleranțele alimentare pot fi dificil de diagnosticat, deoarece simptomele apar treptat și adesea pot fi variabile. Gastroenterologii sunt specialiști care se ocupă de afecțiunile digestive și pot recomanda teste specifice pentru a evalua intoleranțele alimentare, iar nutritioniștii joacă un rol important, oferind sfaturi despre dietă și ajutând la identificarea alimentelor care provoacă disconfort.

În contrast, alergiile alimentare necesită de obicei o abordare mai directă și specifică. Alergologii sunt specialiști care se concentrează pe diagnosticarea și tratarea alergiilor alimentare. Ei pot efectua teste de piele și analize de sânge pentru a detecta reacțiile alergice la diverse alimente. Imunologii pot fi consultați în cazuri mai complexe pentru a evalua răspunsul imun al organismului. În plus, provocarea alimentară, realizată sub supravegherea unui specialist, este considerată standardul de referință pentru diagnosticarea alergiilor alimentare, permițând observarea reacțiilor în condiții controlate.

Intoleranțe alimentare vs. alergii alimentare – cauze

Indiferent dacă este vorba despre intoleranțe alimentare sau alergii alimentare, deoarece factorii care le declanșează sunt distincți și necesită abordări diferite, pentru identificarea corectă este foarte importantă înțelegerea cauzelor.

În caz de intoleranțe alimentare, cauzele sunt, de obicei, legate de procesele digestive și de modul în care organismul gestionează anumite substanțe din alimente și sunt adesea cauzate de deficitul de enzime. De exemplu, intoleranța la lactoză apare atunci când organismul nu produce suficientă lactază, enzima necesară pentru a descompune lactoza din produsele lactate. Alte persoane pot fi sensibile la aditivi alimentari, coloranți sau conservanți. Condiții precum sindromul intestinului iritabil (IBS) pot amplifica simptomele de intoleranțe alimentare, făcând digestia anumitor alimente mai problematică și mai inconfortabilă.

În schimb, alergiile alimentare sunt rezultatul unei reacții exagerate a sistemului imunitar la anumite proteine din alimente. Sistemul imunitar identifică aceste proteine drept amenințători și produce anticorpi IgE, care provoacă reacții alergice.

Predispoziția genetică joacă un rol important în dezvoltarea de alergii alimentare. De asemenea, expunerea timpurie la anumite alimente poate influența dezvoltarea de alergii alimentare, deși acest aspect este încă subiect de cercetare și dezbatere.

Factori precum poluarea, expunerea la anumite substanțe chimice sau modificările din dieta modernă pot contribui la creșterea incidenței alergiilor alimentare. Și modificările în microbiomul intestinal pot influența dezvoltarea de alergii alimentare.

Alimente frecvent asociate cu intoleranțe alimentare și alergii alimentare

Cel mai simplu și eficient mod de a gestiona atât alergiile alimentare, cât și intoleranțele alimentare este eliminarea din dietă a alimentelor care provoacă reacții adverse. Lista alimentelor frecvent asociate cu intoleranțe alimentare și alergii alimentare și care pot provoca reacții alergice conține:

Alimente care pot cauza intoleranțe alimentare:

• Lactate – Lapte, brânză, iaurt (pentru intoleranța la lactoză).
• Gluten – Grâu, secară, orz (pentru intoleranța la gluten).
• Soia – Lapte de soia, tofu, produse pe bază de soia.
• Ouă, inclusiv produsele care conțin ouă.
• Nuci , inclusiv, migdale, caju, fistic.
• Fasole – Fasole, linte, năut (în special pentru persoane cu sindromul intestinului iritabil).
• Băuturi alcoolice – Unele persoane pot avea intoleranță la alcool sau ingrediente din băuturi alcoolice.

Alimente care pot cauza alergii alimentare:

• Arahide și toate produse care le conțin.
• Nuci, inclusiv migdale, caju, fistic.
• Lactate – Lapte, brânză, iaurt (pentru alergiile la proteinele din lapte).
• Pește – Pește (de exemplu, somon, ton, cod).
• Crustacee – Creveți, crabi, homari.
• Ouă și toate produsele care conțin ouă.
• Soia și toate produsele derivate (pentru alergii la proteinele din soia).
• Grâu și toate produse derivate (pentru alergii la proteinele din grâu).
• Susan

Surse:

https://www.nhs.uk/conditions/food-intolerance/

https://kidshealth.org/en/parents/allergy-intolerance.html

https://www.aaaai.org/tools-for-the-public/conditions-library/allergies/food-intolerance

https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/food-allergy-and-intolerance