Doar 10% dintre copii consumă legume la fiecare masă

Timp estimat de citire:

4 minute, 56 secunde

Surplusul de kilograme la o vârstă fragedă are un impact major asupra dezvoltării copilului și asupra speranței de viață. Un studiu recent prezentat la Congresul European de Obezitate a arătat că un copil diagnosticat cu obezitate la vârsta de 4 ani are o probabilitate de 27% de a dezvolta diabet zaharat până la vârsta de 25 de ani, care crește la 45% până la vârsta de 35 de ani. Mai mult, ar putea avea și o speranță de viață redusă la doar 39 de ani. E un avertisment cât se poate de dur, care vine să repună pe tapet necesitatea unei preocupări mai mari pentru nutriția adecvată a copiilor.

Consumul de legume, mult sub nivelul optim

Legumele sunt surse generoase de vitamine, minerale, fibre și diverse fitochimicale, despre care cercetările au arătat că sunt benefice pentru sănătatea generală. Tocmai de aceea, consumul lor în mod regulat reprezintă o condiție importantă pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor. Din păcate însă, potrivit unei analize recent realizate în cadrul clinicii Smart Nutrition, cei mai mulți copiii mănâncă prea puține legume. Analiza a fost efectuată în perioada ianuarie – septembrie, pe un eșantion de 98 de copii cu vârste cuprinse între 3 și 18 ani, dintre care 58% supraponderali sau obezi, 37% normoponderali, iar 5% subponderali.

Concluziile au reieșit în urma studiului jurnalelor alimentare ale copiilor cu ajutorul unui soft care conține date amănunțite despre alimente. Conform acestora și declarațiilor părinților, a rezultat că doar 10% dintre copii consumă legume la fiecare masă, 30% la o masă din două, 40% doar ocazional, iar 20% le evită complet. Cu alte cuvinte, niciun copil nu își atinge necesarul zilnic de fibre, vitamine și minerale esențiale creșterii și dezvoltării sănătoase.

Legumele din ciorbe și supe rămân adesea neatinse

Preparatele preferate sunt în special cele bogate în calorii, precum paste cu sos alb, brânzeturi, pizza, hamburgeri sau supe de pui cu tăiței. Chiar și atunci când includ legume în alimentație, majoritatea copiilor le preferă gătite sub formă de supe, ciorbe sau ghiveciuri, dar deseori acestea rămân în farfurie.

Dacă ar alege, totuși, o legumă, cei mai mulți dintre copiii implicați în studiu au precizat că ar opta pentru cartof, care oferă însă mai mult carbohidrați și mai puțin vitamine. Pentru hidratare, mulți copii aleg băuturile cu zahăr în loc de apă, adăugând astfel un surplus considerabil de zahăr în dieta lor zilnică.

O altă constatare îngrijorătoare este că o mare parte dintre copii își ia masa în fața ecranelor – fie televizor, tabletă sau telefon, obicei care poate influența atenția la mâncare, ducând uneori la consum excesiv, cu un risc evident pentru câștigul ponderal.

„Obezitatea nu este doar o problemă de aspect fizic, ci o boală cronică, cu care copilul, și mai târziu adultul, ar putea lupta toată viața. Aceasta se asociază cu peste 200 de afecțiuni, printre care diabetul zaharat, prediabetul, colesterolul crescut, ficatul gras metabolic, problemele respiratorii și deficitul de vitamina D”, subliniază dr. Mihaela Posea, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice la clinica Smart Nutrition, doctor în medicină, certificată SCOPE.

Problemele alimentare, însoțite de prea puțină mișcare

Analiza a mai relevat că majoritatea copiilor fac mișcare doar o dată sau de două ori pe săptămână de obicei în cadrul orelor de activitate fizică din timpul programului școlar, ceea ce nu este suficient pentru a contrabalansa efectele unui stil de viață nesănătos.

Deși mulți copii preșcolari și de școală primară participă la antrenamente de fotbal, gimnastică sau înot, aceștia sunt recompensați cu alimente bogate în calorii, cum ar fi dulciurile, care depășesc energia consumată. De asemenea, copiii care ies în parc tind să petreacă mai mult timp pe bancă decât făcând mișcare. Elevii de gimnaziu, prinși cu pregătirile suplimentare la diverse materii, nu mai găsesc timp pentru activitate fizică. La liceu, mulți adolescenți frecventează sălile de fitness, unde se întâmplă să primească sfaturi de nutriție nepotrivite.

Toate acestea contribuie la apariția și/sau agravarea problemelor legate de greutate, care pe lângă complicațiile asupra sănătății, pot avea și un impact major asupra stării psihice. „Copiii supraponderali se confruntă cu multiple dificultăți care le pot afecta formarea identității, încrederea în sine și relațiile sociale. Aceștia pot dezvolta probleme de comportament, precum impulsivitate, agresivitate, sau adicții ca reacție la stresul emoțional și presiunea socială. De asemenea, stigmatizarea asociată cu greutatea crește riscul de anxietate și depresie, care pot evolua în frică de a participa la activități sociale sau școlare de teama criticilor sau a ridiculizării”, atenționează Anca Nicoiu-Șuteu, psihoterapeut la clinica Smart Nutrition.

Soluția? Medicii le recomandă părinților să ia măsuri încă de la primele semne că lucrurile o iau într-o direcție greșită. „Sfatul meu pentru părinții care au un copil ‘plinuț’ este să nu aștepte ca acesta să slăbească pe măsură ce crește. Părintele se poate adresa fie medicului de familie, pediatrului, endocrinologului, fie medicului specialist în nutriție și diabet pentru o consultație”, a afirmat dr. Posea.