Creierul, locul predilect pentru acumularea de microplastice

Timp estimat de citire:

4 minute, 0 secunde

Un nou studiu alarmant aduce în discuție impactul uriaș pe care îl are poluarea cu microplastice asupra sănătății fiecăruia dintre noi. O echipă de cercetători de la Universitatea din New Mexico a examinat mai multe mostre de țesut cerebral, prelevate post-mortem anul trecut, descoperind cu această ocazie că acestea conțin semnificativ mai multe microplastice decât mostrele similare colectate în urmă cu aproape un deceniu. Oamenii de știință spun că acest lucru demonstrează că aceste particule se acumulează în organele noastre vitale de-a lungul timpului, ca urmare a expunerii prelungite.

Tot mai multe și peste tot

Între 1950 și 2019, aproximativ 9 miliarde de tone metrice de plastic au fost produse pentru utilizare în articole diverse, precum ambalaje de unică folosință, recipiente pentru alimente, jucării pentru copii, haine și mobilier de grădină. Marea majoritate a acestui material s-a fragmentat ulterior în bucăți din ce în ce mai mici, producând un praf fin care este transportat de-a lungul și de-a latul globului. Micro- și nanoparticulele rezultate acum contaminează orice loc în care ne uităm, de la rămășițe arheologice până la cele mai adânci abisuri oceanice și propriile noastre corpuri.

„Concentrațiile de microplastice și nanoplastice antropogene din mediu, particule pe bază de polimeri cu diametre cuprinse între 500 μm și 1 nm, au crescut exponențial în ultimele cinci decenii”, subliniază autorii studiului.

Impactul pe termen lung și efectele potențiale ale particulelor de plastic „captate” de țesuturile noastre sunt deocamdată necunoscute, deși există multe motive de îngrijorare. Ca dovadă, un studiu recent, care nu a fost publicat încă, leagă aceste microplastice din placenta umană de nașterile premature. Microplasticele au mai fost asociate, în studii pe cobai, cu un risc sporit de complicații cauzate de blocarea vaselor de sânge la nivel cerebral. De asemenea, există date relevante care arată că expunerea la aditivii din plasticele folosite frecvent este pusă în legătură cu milioane de decese.

Cantități mai mari în creier decât în rinichi sau ficat

Pentru a verifica în ce măsură creșterea cantităților de microplatice din mediul înconjurător se reflectă la nivelul corpului uman, cercetătorii au investigat mostre de țesuturi provenite din 52 de cadavre supuse autopsiilor în 2016 și 2024. Potrivit rezultatelor, fiecare mostră pe care au testat-o conținea particule de plastic.

În mod surprinzător însă, în timp ce mostrele de ficat și rinichi conțineau cantități similare de plastic, mostrele de creier aveau concentrații de până la 30 de ori mai mari.

Cercetătorii spun că acest lucru a fost complet neașteptat, dat fiind că ficatul și rinichii ajută la filtrarea și descompunerea deșeurilor din corp, fapt ce crește contactul lor cu particulele circulante. În plus, creierele noastre beneficiază și de o protecție suplimentară împotriva contaminanților – bariera hematoencefalică – care ar trebui să împiedice pătrunderea acestui material. Ei bine, pare că nu prea se întâmplă.

Pentru a merge mai departe cu investigația, autorii studiului au comparat datele lor cu mostrele de țesut cerebral colectate în perioada 1997-2013. Analiza a pus în evidență o tendință clară de creștere a concentrației de microplastice de-a lungul timpului, care pare să fi ținut pasul cu creșterea exponențială a concentrațiilor de micro- și nanoplastice din mediu.

Microplasticele și riscul de demență

Cercetătorii mai menționează o constatare importantă. Ei spun că au descoperit concentrații mai mari de microplastice în mostrele de țesut cerebral provenite de la persoane diagnosticate cu demență, comparativ cu cele de la defuncții care nu aveau acest diagnostic.

„Atrofia țesutului cerebral, integritatea compromisă a barierei hematocefalice și mecanismele defectuoase de eliminare sunt caracteristici ale demenței și ar putea conduce la o creștere a concentrațiilor de micro- și nanoplastice”, explică cercetătorii.

Prin urmare, nu se știe cu siguranță dacă acumulările de microplastice reprezintă un efect sau, mai degrabă, o cauză a demenței.

Rezultatele cerecetării constituie un semnal de alarmă și vin să se alăture altor voci care, de ani de zile, solicită mai multe cercetări cu privire la impactul microplasticelor asupra sănătății.

Această cercetare a fost publicată în „Nature Medicine”.