Consumul frecvent de sucuri dietetice ne poate îmbolnăvi ficatul

Timp estimat de citire:

3 minute, 56 secunde

Boala hepatică steatozică, asociată disfuncției metabolice (MASLD – metabolic dysfunction-associated steatotic liver disease) este una dintre cele mai răspândite boli hepatice. Estimările actuale sugerează că aceasta afectează până la 46% din populația mondială.

MASLD a fost denumită anterior boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) și redenumită în iunie 2023, pentru a sublinia importanța factorilor de risc cardiometabolic în afectarea hepatică.

Boala, caracterizată de acumularea excesivă de grăsime la nivelul ficatului, nu are manifestări specifice. Este o boală „tăcută”, asimptomatică, și poate evolua spre steatohepatita asociată disfuncției metabolice (MASH), o afecțiune mai gravă care poate duce la cicatrizarea ficatului și la ciroză.

Benesio Hepafort este un supliment alimentar care contribuie la protejarea celulelor hepatice, datorită extractelor de silimarină, anghinare și a colinei.  

În prezent, nu există un tratament unanim acceptat și aprobat pentru a trata această formă de boală hepatică. Medicii recomandă exerciții fizice și modificări ale dietei pentru a ajuta la reducerea grăsimii corporale, cu scopul de a preveni sau inversa MASLD.

Pericolul mascat al sucurilor cu „zero zahăr” și „zero calorii”

Chiar dacă sunt promovate drept dietetice și prezintă adesea pe etichete expresii precum „zero zahăr” și „zero calorii”, tipul acesta de băuturi nu sunt considerate sănătoase de către experți.

Agenții de marketing au găsit această cale de a vinde ca răspuns la preocupările legate de obezitate. Astfel că sucurile cu „zero zahăr” și „zero calorii” au cunoscut o popularitate în creștere în ultimii ani. Acestea însă conțin îndulcitorii artificiali, printre care și aspartamul, despre care oamenii de știință nu au vești tocmai bune. Cercetările recente scot la iveală o legătură evidentă între consumul ridicat de îndulcitori artificiali și riscurile crescute de obezitate, diabet de tip 2 și alți markeri ai sindromului metabolic.

În mai 2023, un nou ghid al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a inclus recomandarea de a evita utilizarea îndulcitorilor artificiali pentru a reduce grăsimea corporală. Totodată, în iulie 2023, OMS a etichetat aspartamul ca fiind „posibil cancerigen pentru oameni”. Mai mult, unele cercetări au sugerat că sucurile dietetice pot contribui la creșterea indicelui de masă corporală (IMC) și a procentului de grăsime corporală la adolescenți.

Consumul zilnic de băuturi răcoritoare este, de asemenea, asociat cu creșterea hipertensiunii arteriale la adolescenți. În plus, consumul excesiv de sucuri dietetice poate fi implicat în creșterea riscului de evenimente vasculare și de diabet de tip 2.

Ei bine, acum un nou studiu apărut pe BMC Public Health pune în lumină o corelație puternică între sucurile dietetice și boala hepatică steatozică, asociată disfuncției metabolice.

„Din câte știm, acesta este primul studiu care explorează asocierea dintre consumul de sucuri dietetice și MASLD într-un eșantion reprezentativ la nivel național, iar concluziile noastre pot oferi recomandări dietetice valoroase pentru prevenirea și tratamentul MASLD”, au scris autorii studiului.

Consumul de sucuri dietetice, mai mare în rândul persoanelor cu afecțiuni hepatice

În cadrul cercetării, oamenii de știință au analizat date colectate în cadrul National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES). Centrul Național de Statistică în domeniul Sănătății din Statele Unite sponsorizează acest program pentru a evalua starea de sănătate și nutriție a populației americane.

În total, autorii studiului au pus cap la cap informații privind 2.378 de participanți. Evaluarea finală a studiului a clasificat 1.089 de persoane cu MASLD și 1.289 fără MASLD. Bărbații reprezentau 54,6% din grupul cu afectare hepatică, iar consumul de băuturi răcoritoare dietetice al grupului MASLD a fost mult mai mare decât consumul raportat de subiecții care nu prezentau această boală.

Hipertensiunea, hiperlipidemia și diabetul au fost, de asemenea, semnificativ mai răspândite în rândul celor cu MASLD decât în grupul non-MASLD.

După ce a luat în considerare vârsta, sexul, rasa, factorii dietetici și condițiile cardiometabolice, autorii studiului au concluzionat că obiceiul de a consuma băuturi răcoritoare dietetice prezintă „o asociere puternică cu apariția MASLD„.

Oamenii de știință au observat, de asemenea, o corelație pozitivă între creșterea indicelui de masă corporală (IMC) și MASLD.

„S-a estimat că 84,7% din asocierea totală dintre consumul de băuturi răcoritoare dietetice și MASLD a fost mediată de IMC”, au raportat cercetătorii.

Sursa: www.medicalnewstoday.com