Ți-e poftă de… cartofi prăjiți? Te facem noi să-ți treacă

Timp estimat de citire:

3 minute, 6 secunde

De ce nu ar trebui să facă parte cartofii prăjiți dintr-o dietă sănătoasă, afli în cele ce urmează.

Cartoful poate fi considerat, fără rezerve, un aliment de bază, în ciuda ideii greșite conform căreia ar fi sărac nutritiv. Un cartof copt de mărime medie are 145 calorii, 3 g proteine de cea mai bună calitate (cu toți aminoacizii esențiali), 33 g glucide (amidon), 0,15 g grăsime, 20 mg vitamina C (cca 1/3 din necesarul zilnic al unui adult), vitamine din grupul B, 14,2 mg acid folic (important în special pentru femeile însărcinate), 2,34 g fibre și 0,545 mg fier (cca 5% din necesarul zilnic). Dar, principalul mod de preparare al cartofilor nu este coacerea și nici fierberea, ci prăjirea.

De ce cartofii prăjiți nu sunt recomandați în cadrul unei diete sănătoase?

Iată răspunsurile:

• Procesul de prăjire determină o creștere dramatică a conținutului de grăsime – 17 g grăsime/porție (31% din necesarul zilnic la adult) și un plus de calorii – 235. Tipul de grăsime conținut (lipide saturate)  transformă cartoful într-o „bombă cu ceas”, predispunând la apariția bolilor cardiovasculare, a diabetului de tip II și cancerului (există studii care atestă dublarea riscului de cancer la sân la femeile care în copilărie au consumat periodic cartofi prăjiți).
• Cartofii prăjiți sunt de regulă preparați din cartofi albi care, în urma metabolizării, se transformă mai rapid în glucoză. Când consumăm alimente bogate în carbohidrați rapid absorbabili, ne obligăm organismul să îi folosească imediat, fie ca sursă de energie, fie să îi stocheze sub formă de grăsime. Consecințele sunt apariția obezității și creșterea riscului de boli cardiovasculare și diabet.
• Cartofii prăjiți în uleiuri sunt extrem de dăunători, deoarece conțin amidon, iar grăsimile încinse în preajma amidonului generează o substanță puternic neurotoxica și cancerigenă, numită acrilamidă. Doza zilnică admisă de acrilamidă este de 1 mg, iar la prăjeli se generează în jur de 20 mg. De asemenea, dacă folosim grăsimi nerezistente la prăjit, precum uleiul de floarea-soarelui, se generează suplimentar alți compuși toxici (acizi grași trans polinesaturati), iar nocivitatea devine și mai mare deoarece aceștia se descompun rapid și se oxidează.
• Cartofii prăjiți sunt alimente hipercalorigene. Problema este că majoritatea acestor calorii o reprezintă așa-numitele „calorii goale”, adică cele care eliberează energie, dar nu mai conțin mineralele și vitaminele esențiale pentru menținerea sănătății.

Sfatul nostru este să nu vă limitați doar la nivelul superficial și nesănătos, de tip fast-food, al cartofilor prăjiți, ci încercați să redescoperiți gustul cartofilor fierți sau copți la cuptor. Nu trebuie uitat că, la bază, cartoful este o legumă sănătoasă, așa cum am arătat și mai sus, doar modul în care noi alegem să o consumăm o poate transformă într-un aliment de calitate inferioară, chiar nociv.