(P) Susținerea sistemului imunitar

Timp estimat de citire:

3 minute, 5 secunde

Soare, aer, mișcare!

Indiferent de vremea de afară, nu trebuie să renunțăm la activitățile zilnice în aer liber. Studiile arată că din toamnă până la începutul primăverii, locuitorii zonei noastre geografice au un nivel scăzut de vitamina D. Această vitamină este, în mare parte, sintetizată de piele sub acțiunea razelor de soare. Ea este necesară mineralizării normale a oaselor și totodată, este un prohormon care participă la reglarea multor mecanisme ale organismului, inclusiv în procesele imunologice. O porție suplimentară de oxigen face ca celulele albe, responsabile de eliminarea bacteriilor nocive, să devină eficiente. Când facem mișcare, curățăm mecanic căile respiratorii și plămânii, iar anticorpii și celulele albe încep să circule rapid în sânge, fiind capabile să detecteze în timp microorganismele patogene și să inhibe dezvoltarea potențială a unei boli.

Echilibru în farfurie

Suntem ceea ce mâncăm, de aceea alimentația zilnică are o mare importanță pentru sănătatea noastră. Ar trebui să evităm produsele care scad imunitatea, în special alimentele procesate și zahărul alb. Acest ultim ingredient slăbește capacitatea neutrofilelor (celulele sistemului imunitar care aparțin grupului de celule albe) de a absorbi și distruge bacteriile. În plus, perturbă echilibrul din microflora intestinală, unde se găsesc bacterii benefice care țin agenții patogeni sub control, protejându-ne împotriva îmbolnăvirii. Deși nu este o descoperire nouă, trebuie să reamintim că pentru a crește imunitatea este recomandat să adoptăm un regim bogat în legume și fructe, pește și alimente naturale fermentate (chefir, caș, iaurt, murături). Legumele și fructele sunt o sursă de vitamine prețioase, cum ar fi A, C și E și minerale precum fierul, seleniul și zincul.

De ce sunt aceste elemente atât de importante pentru imunitatea noastră?

Vitamina C

Trebuie obținută  din surse externe, respectiv din alimente sau suplimente alimentare,  pentru că, fiind una dintre puținele specii de mamifere, nu este capabil să o sintetizeze din cauza lipsei unor enzime necesare. Vitamina C participă la numeroase reacții din organism, iar deficitul ei este asociat cu numeroase efecte adverse care se reflectă în sănătatea noastră. Vitamina C sau simplul acid ascorbic, trece prin câteva procese biologice influențând direct sistemul imunitar al organismului. În primul rând, crește activitatea celulelor sistemului imunitar și stimulează migrarea acestora la locul reacției inflamatorii. În plus, influențează sinteza unor anticorpi. Vitamina C se găsește în citrice, varză, broccoli, ardei, pătrunjel verde, coacăze negre, căpșuni și varză murată (care conține și bacterii probiotice).

Zincul

Rolul principal al zincului asupra sistemului imunitar constă în formarea și accelerarea maturizării limfocitelor T care sunt unele dintre cele mai importante celule responsabile de imunitate. Nivelul scăzut al acestui microelement duce la scăderea eficienței sistemului imunitar. Deficitul de zinc determină scăderea funcției macrofagelor, neutrofilelor și celulelor NK (așa numiții „ucigași naturali”). Se consideră că acest element poate facilita și scurta durata infecției cu virusurile responsabile de infecțiile tractului respirator superior prin limitarea directă a atașării virusului la mucoasa nazală. Studiile clinice desfășurate sugerează că administrarea zincului în perioada răcelii poate scurta timpul infecției.