Dinți sănătoși: dieta recomandată și alte sfaturi utile

Timp estimat de citire:

5 minute, 12 secunde

Discutăm despre sănătatea danturii cu dr. Cristina Tănase, medic stomatolog pedodont, cu peste 10 ani de experiență, de la clinica Trident din București.

Slab sau Gras: Problemele cu dantura sunt atât de frecvente în țara noastră încât au ajuns să facă parte din normalitate. Care credeți că sunt principalele cauze pentru acest fenomen?

Dr. Cristina Tănase: O educație sanitară mai degrabă absentă, lipsa unui sistem medical bazat pe prevenție, în anumite situații inclusiv posibilitățile materiale reduse pot duce la prezența multor probleme dentare în toate categoriile de vârstă cât și cele sociale din cauza neprezentării la cabinetul stomatologic.

Ce ne face rău? Sunt dulciurile inamicul numărul 1 pentru dinții celor mici?

N-aș spune că dulciurile sunt inamicul numărul unul, ci calitatea acestora, împreună cu lipsa educației sanitare, lipsa igienei orale duc la probleme dentare încă de la vârste foarte mici.

Dar pentru dinții adulților?

Sănătatea orală a adultului este perturbată de aceleași cauze principale: o igienă defectuoasă, o alimentație nesănătoasă, de asemenea prevenția orodentară nefiind o noțiune foarte cunoscută, la care se adaugă și obiceiurile vicioase, precum fumatul, consumul de alcool sau al băuturilor carbogazoase.

Care ar fi un top 3 al obiceiurilor nocive pentru sănătatea danturii?

Lipsa igienei dentare, fumatul, alimentația nesănătoasă.

Există o dietă sau anumite alimente care pot proteja dantura, întărind smalțul dinților?

Anumite alimente pot proteja prin efectul mecanic pe care îl are consumul acestora, ajutând la autocurățarea suprafețelor dentare (măr, morcov, în general legume/fructe proaspete dure) sau nuci, lapte și produse lactate naturale (iaurt, brânză etc.), care să nu fie suplimentate cu zahăr, care acoperă suprafețele dentare cu o peliculă cu efect carioprotector.

Se spune că un rol important pentru sănătatea dinților îl are calciul. Este adevărat?

Nivelului calciului în organism are un rol esențial în momentul mineralizării coroanelor dentare (în viața intrauterină, pentru dinții de lapte, și imediat după naștere când începe mineralizarea coroanelor dinților definitivi). După erupția dentară rolul esențial este al igienei dentare, astfel păstrăm smalțul sănătos. Demineralizările smalțului după erupție au strict legătură cu o igienă mai puțin riguroasă, nicidecum cu vreun dezechilibru privind nivelul calciului în organism.

Ce alimente sunt igienizante? Există practic alimente care pot curăța dinții? 

Legumele și fructele proaspete au un efect mecanic de curățare a suprafețelor dentare. Nucile, brânzeturile protejează împotriva depunerii de placă bacteriană prin pelicula de grăsime care se depune pe suprafețele dentare. Dacă îi putem spune aliment, guma de mestecat (care poate fi atât un aliment benefic cât și unul mai puțin benefic, dacă se consumă în mod excesiv) protejează și curăță atât mecanic, cât și prin ingredientele ei.

Sunt oameni care deși au o igienă orală riguroasă dezvoltă carii. În același timp, există persoane, puține, care nu au probleme grave cu dantura, deși nu fac nimic special. Care sunt explicațiile?

Astfel de situații sunt extrem de rare și întotdeauna au o explicație. Întotdeauna o igiena riguroasă va proteja dinții de carii și va preveni o parodontopatie. Însă, sunt anumite situații clinice precum displaziile, anomaliile de structură dentară ce constituie o serie de afecțiuni ale țesuturilor componente ale dinților (smalț, dentină). Acestea se pot instala în perioada dezvoltării embrionare sau după naștere, cele din urmă fiind provocate de anumiți factori exogeni perturbatori (externi). Astfel, în prezenta unui smalț cu defecte de structură, atacul acid este unul foarte agresiv, și chiar și cu o igienă bună pot apărea leziuni de acest fel.

Pe de altă parte sunt persoanele care, deși au o igienă mediocră, au un smalț puternic mineralizat, și o carioactivitate mică. Însă de multe ori astfel de persoane prezint[ o afectare a parodonțiului (a gingiei și țesutului de susținere), ca rezultat al acestei lipse de igienă, dezvoltând parodontopatii.

Spălatul pe dinți… Cât, cum și cu ce?

• Spălatul pe dinți este acea rutină de la care nu e indicat să se ia derogări. Acesta are loc de 2 ori pe zi, dimineața și seara, folosind periuțe de dinți potrivite fiecărui pacient în parte (pornind de la confort, până la indicația terapeutică), mai moi, cu peri fini, sau mai dure, periuțe manuale sau electrice.
• Pasta de dinți, de asemenea, să fie potrivită categoriei de vârstă și nevoilor pacientului (pentru dinți sensibili, pentru sângerări gingivale, cu efect de albire, cu sau fără fluor);
• Apa de gură urmează periajului dentar (apă de gura uzuală, cu clorhexidină, acid hialuronic etc.);
• Ața dentară, de asemenea, trebuie să fie de nelipsit pentru a curăța suprafețele interdentare, acolo unde periuța nu poate curăța;
• Dușul bucal este o metodă ajutătoare de a obține o sănătate orală ideală.

Acestea sunt regulile esențiale, adăugiri sau excepții sau indicații speciale prezentând câteva categorii de pacienți: cei ce poartă aparate ortodontice (se adaugă utilizarea periuțelor speciale pentru a curăța brakeții, periuțe interdentare), parodontopatii ( periuțe speciale cu peri moi, paste de dinți și apă de gura specifice afecțiunilor parodontale, cu antiseptice; periuțe interdentare), pacienții care au suferit intervenții chirurgicale la nivel oral, cărora li se indică tratamente locale cu ape de gură speciale care ajută vindecarea, sau periuțe cu peri foarte moi și flexibili, pentru a nu produce lezări la nivelul plăgii sau suturilor.