Ce spun studiile despre comportamentul alimentar al adolescenților?

Timp estimat de citire:

5 minute, 4 secunde

În timpul adolescenței cresc nevoile nutriționale, mai ales în ceea ce privește calciul și fierul, necesare pentru dezvoltarea osoasă și musculară. Băieții au în general un apetit mai mare datorită creșterii masei musculare. În cazul fetelor există o creștere mai importantă a țesutului adipos. Cu ajutorul unor obiceiuri alimentare sănătoase, se poate asigura menținerea unui ritm de creștere normal și evitare unor deficiențe nutriționale. Este important ca alimentația sănătoasă să fie combinată și cu un stil de viață activ, care susține dezvoltarea armonioasă.

Studiu despre obiceiuri alimentare sănătoase la adolescenții din România 

Există relativ puține studii care analizează comportamentele alimentare ale adolescenților din România. Poate cel mai complex a fost realizat în 2008 de către Institutul de Antropologie “Francisc I. Rainer” din cadrul Academiei Române. Obiceiurile alimentare au fost studiate în cazul a peste 3000 de adolescenți, băieți și fete, cu vârste între 11 și 18 ani, din București.

Studiul afirmă în introducere că există o tendință naturală a adolescenților de a nu fi preocupați de viitor și de consecințele pe termen lung ale stilului de viață asupra sănătății. De multe ori, adolescenții se consideră intangibili în fața bolilor, astfel că nu acordă multă atenție protejării sănătății. Cercetările din trecut arată că nu există un instinct anume pentru o alimentație sănătoasă și că dobândirea de obiceiuri alimentare sănătoase se face empiric, prin încercare și eroare, și prin experiența acumulată în subconștient, în anumite circumstanțe. Adolescenții sunt în general conștienți de legătura directă dintre alimentație și sănătate, dar tind să acționeze diferit.

În cadrul studiului, s-au obținut mai multe date relevante:

• În ceea ce privește aprecierea propriei stări de sănătate, în cazul băieților cu vârsta între 15 și 18 ani: 16,88% dintre băieții supraponderali, 13,29% dintre băieții normoponderali și 10,84% dintre cei subponderali nu se considerau sănătoși. În cazul fetelor de aceeași vârstă, 29, 41% dintre fetele supraponderale, 23,83% dintre cele normoponderale și 27,27% dintre cele subponderale nu se considerau sănătoase. Diferențele semnificative între procentaje arată că fetele au în general o percepție mai negativă asupra propriei sănătăți în raport cu băieții.
• Potrivit chestionarelor, 90,91% dintre băieții supraponderali, 86% dintre cei normoponderali și 87% dintre băieții subponderali considerau că obiceiurile alimentare nesănătoase le pot influența în rău sănătatea. În cazul fetelor, proporțiile sunt cu câteva procente mai ridicate. Datele arată conștientizarea relației directe dintre sănătate și alimentație.
• În ceea ce privește situația financiară, aceasta era apreciată ca bună, de 87% dintre băieții supraponderali, de 90% dintre cei normoponderali și de 96% din cei subponderali. În cazul fetelor, 91% dintre cele supraponderale, 89% dintre cele normoponderale și 85% dintre cele subponderale au declarat că aveau o situație financiară bună.
• S-a observat o corelație clară între supraponderalitate și absența micului dejun.
• Totodată, adolescenții care dispuneau de mai mulți bani de buzunar, tindeau să consume mai multe alimente fast-food. Aceștia aveau și obiceiuri nocive, precum fumatul și consumul de alcool.
• Cât despre activitatea fizică, s-a observat o creștere a ponderii sedentarismului odată cu vârsta. Aceasta este semnalată mai ales prin reducerea activității fizice în timpul liber.
• Adolescența este descrisă de autorii studiului ca o perioadă de vulnerabilitate față de presiunea socială. Aceasta este potențată de mass-media și de rețelele de socializare. Timpul petrecut în fața ecranelor are totodată un rol nefast, el înlocuind în bună măsură timpul pentru activitatea fizică.

Sfaturile specialistului pentru obiceiuri alimentare sănătoase

• Adolescenții se simt invulnerabili, de aceea sfaturile pentru obiceiuri alimentare sănătoase care fac referire la boli nu sunt foarte eficiente.
• Exemplul alimentar și de stil de viață se învață cel mai bine în familie. Măcar în weekend trebuie să se mănânce împreună și toată lumea să consume alimente sănătoase. Chiar dacă aparent tânărul nu vrea să își imite părinții, ci este mai sensibil la influența anturajului, studiile arată că sunt asimilate obiceiuri bune. Acestea vor fi aplicate mai devreme sau mai târziu. Mai mult, tinerii care mănâncă măcar o dată pe săptămână cu familia au un consum mai ridicat de alimente cu valoare nutrițională ridicată, cum sunt legumele și fructele.
• Interdicțiile alimentare absolute nu sunt eficiente, tânărul se va simți atras întotdeauna de produsele interzise.
• Întrucât multe din alimentele fast-food par atrăgătoare, ele pot fi pregătite în mod sănătos acasă. Tânărul trebuie să știe că se poate consuma și o pizza sau un burger fără a fi un dezastru metabolic.
• Tinerii trebuie să înțeleagă care este greutatea potrivită pentru înălțimea lor. Nu trebuie să ia drept etalon diferite exemple din media. Pubertatea este o perioadă de schimbări fizice radicale, care trebuie interpretate corect. În felul acesta se vor evita situații grave, cum sunt tulburările de comportament alimentar.
• Mișcarea și sportul sunt esențiale și, din nou, familia poate influența adolescentul în această direcție, desigur, prin exemplul personal.

(Dr. Corina Zugravu, medic primar igiena alimentației și nutriție)