Boala celiacă la copii: simptome, alimente permise și interzise

Timp estimat de citire:

6 minute, 49 secunde

Conform datelor actuale, prevalența bolii celiace la copii variază între 0,5% și 1% în țările occidentale. Totuși, această frecvență poate fi subestimată în unele cazuri, boala celiacă la copii fiind ușor de confundat cu alte afecțiuni ale copilăriei cu simptome precum creșterea lentă, dureri de stomac, balonare, oboseală cronică. Iar asta întârzie deseori diagnosticul.

Însă medicii avertizează părinții să fie atenți și conștienți de aceste simptome, deoarece, mai ales la copii, boala celiacă netratată la timp și corect poate duce la complicații grave și la deficiențe nutriționale, afectând pe termen lung calitatea vieții copiilor.

Factorii de risc pentru boala celiacă la copii

Predispoziția genetică este un factor de risc major pentru boala celiacă. Persoanele cu istoric familial de boală celiacă sunt mai predispuse să dezvolte această afecțiune. În cazul copiilor, riscul este mai mare (1 din 10) dacă au rude de gradul întâi (părinți, frați, surori) afectate de boala celiacă.

Introducerea prea timpurie a glutenului în dieta copilului poate crește riscul de dezvoltare a bolii celiace. Recomandările actuale sugerează introducerea glutenului în alimentația copilului în jurul vârstei de 6 luni, dar nu mai devreme de 4 luni.

De asemnea, copiii cu alte boli autoimune, cum ar fi diabetul zaharat tip 1 sau tiroidita autoimună, au un risc crescut de a dezvolta și boala celiacă. Asociate cu un risc crescut de a dezvolta boala celiacă sunt și alte condiții medicale la copii, cum ar fi sindromul Down, sindromul Turner sau alte boli genetice. Nu în ultimul rând, anumiți factori de mediu, cum ar fi infecțiile virale sau evenimentele stresante, pot juca un rol în declanșarea sau exacerbarea bolii celiace la copiii predispuși genetic.

Boala celiacă la copii – simptome

Când vorbim despre simptomele bolii celiace la copii, există o mare variație în ceea ce privește momentul apariției și severitatea lor. Unii copii pot prezenta simptome în câteva minute, alții după câteva ore după consumul de gluten, iar simptomele pot persista de la câteva ore până la câteva zile sau chiar două săptămâni.

Unii copii au doar simptome ușoare, precum gazele excesive, durerile abdominale sau constipație, care pot fi adesea trecute cu vederea. Alții însă pot avea simptome severe, care includ pierderea în greutate, diaree, scaune urât mirositoare și vărsături.

Un lucru e clar, boala celiacă poate afecta copiii în moduri diferite în funcție de vârstă, iar asta poate avea impact asupra dezvoltării și diferitelor aspecte din viața lor.

Boala celiacă la sugari și copiii mici 

Sugarii și copiii mici tind să aibă simptome mai evidente. Acestea pot fi:

• Vărsături
• Balonare
• Creștere slabă
• Distensie abdominală
• Diaree cu scaune foarte urâte
• Malnutriție

Copiii mici cu boală celiacă pot avea dificultăți în a crește în greutate sau înălțime, din cauza absorbției inadecvate a nutrienților.

De asemenea, copiii mici pot fi iritabili din cauza disconfortului abdominal sau a altor simptome ale bolii celiace.

Boala celiacă la copiii preșcolari și școlari (3-12 ani)

La copiii de vârstă școlară, vărsăturile sunt mai puțin frecvente decât la sugari și copii mici. La această categorie de vârstă, simptomele includ, dar nu se limitează la:

• Dureri de stomac sau dureri abdominale
• Distensie abdominală
• Diaree
• Constipație
• Probleme cu creșterea în greutate sau scăderea în greutate

În plus, copiii pot avea dificultăți în concentrare și performanță școlară din cauza stării de oboseală sau a efectelor negative asupra stării generale de sănătate dar și dificultăți sociale, pentru că e destul de dificil să respecți dieta specială specifică bolii celiace în medii sociale, cum ar fi grădinița, școala, un loc de joacă sau o petrecere aniversară.

Boala celiacă la copiii mai mari și adolescenți 

Copiii mai mari și adolescenții pot avea simptome sau semne îngrijorătoare care nu au legătură în mod evident cu tractul intestinal. Se numesc simptome „extraintestinale” sau „atipice”. Acestea pot convinge însă un medic să testeze boala celiacă. Unele dintre aceste manifestări includ:

• Creștere oprită
• Pierdere în greutate
• Pubertate întârziată
• Durere de oase sau articulații
• Oboseală cronică
• Dureri de cap recurente sau migrene
• Erupție cutanată cu mâncărime (dermatită herpetiformă)
• Ulcere bucale recurente, numite ulcere aftoase

Adolescenții cu boală celiacă pot avea, de asemenea, tulburări de dispoziție, inclusiv anxietate și depresie, precum și atacuri de panică. Și ei pot avea dificultăți în gestionarea unei diete fără gluten în timpul activităților sociale, cum ar fi mesele cu prietenii sau activitățile extrașcolare. În plus, mai conștienți de situația lor, adolescenții pot experimenta stres suplimentar din cauza necesității de a urma o dietă strictă și de a face față presiunilor sociale legate de alimentație.

Tratamentul bolii celiace: dietă strictă fără gluten pe viață

Singura modalitate de a trata boala celiacă este eliminarea definitivă a glutenului din dieta copilului, adică o dietă strictă fără gluten pe viață. Pentru că în cazul bolii celiace, chiar și mâncatul unei cantități mici de gluten poate provoca simptome, în timp ce evitarea lui completă permite intestinului să se vindece.

În plus, doar când glutenul este eliminat definitiv din dietă, suprafața intestinului subțire și capacitatea sa de a absorbi nutrienții revin la normal.

Alimente permise și interzise în boala celiacă la copii

Din păcate, glutenul se găsește în mult mai multe tipuri de alimente decât își dau seama majoritatea oamenilor, ceea ce face și mai grea misiunea părinților cu copii diagnosticați cu boala celiacă. Recomandarea este ca pentru stabilirea unui plan alimentar să se consulte cu un dietetician sau un nutriționist, care poate oferi inclusiv consultanță despre cum să interpreteze corect etichetele alimentelor și ale altor produse pentru a căuta gluten.

Există însă o listă generală de alimentele permise și interzise.

Boala celiacă la copii – alimente permise:

• Cereale fără gluten: orez, porumb, hrișcă, quinoa, mei, tapioca
• Legume și fructe proaspete: toate legumele și fructele proaspete sunt permise
• Carne și pește proaspete: carne de vită, pui, curcan, pește și fructe de mare
• Lactate fără gluten: lapte, brânză, iaurt, smântână (trebuie verificată eticheta pentru adaosuri care ar putea conține gluten)
• Oleaginoase și semințe: migdale, nuci, semințe de floarea-soarelui etc.
• Uleiuri vegetale și unturi: ulei de măsline, ulei de rapiță, unt clarificat (ghee), unt de cocos
• Leguminoase și fasole: linte, fasole neagră, fasole albă, năut etc.

Boala celiacă la copii – alimente interzise:

• Glutenul: grâu, secară, orz, și uneori ovăz (depinde de contaminare)
• Produse de panificație: pâine, covrigi, prăjituri, biscuiți, paste făinoase din grâu, secara sau orz
• Cereale și fulgi de cereale cu gluten: orice cereale sau fulgi care conțin grâu, secara sau orz
• Produse de patiserie și dulciuri: biscuiți, prăjituri, torturi, fursecuri, ciocolată (trebuie verificată eticheta pentru adaosuri de gluten)
• Unele sosuri și condimente: sosuri de soia (unele conțin grâu), condimente și mixuri de condimente care conțin gluten.
• Alimente procesate: verificați întotdeauna etichetele produselor procesate pentru a evita aditivii și ingredientele care pot conține gluten.

Un site britanic dedicat bolii celiace are publicate însă peste o mie de rețete fără gluten, printre care multe idei de surprize delicioase pentru copii. Le găsiți AICI.

Surse:

https://celiac.org/about-celiac-disease/celiac-disease-in-children/

https://www.yalemedicine.org/conditions/celiac-disease-in-children

https://www.coeliac.org.uk/information-and-support/coeliac-disease/about-coeliac-disease/coeliac-disease-in-children/?&&type=rfst&set=true#cookie-widget