A fost descoperită sursa durerilor de cap cauzate de vinul roșu

Timp estimat de citire:

5 minute, 43 secunde

O echipă ce chimiști specializați în vinificație de la Universitatea din California, SUA, și-a propus să dezlege, în sfârșit, misterul apariției durerilor de cap care apar frecvent după consumul de vin roșu. De-a lungul timpului, mai multe componente ale vinului roșu au fost acuzate de provocarea acestor neplăceri, în timp ce adevăratul responsabil a rămas în afara cercului de suspecți. Pentru că părea improbabil să facă rău, având în vedere că, de regulă, face bine.

Vinovații fără vină

Sulfiții au fost un țap ispășitor popular pentru tot felul de afecțiuni, mai ales de când a devenit obligatorie etichetarea lor pe vinuri de prin anii ’90. Cu toate acestea, există puține dovezi care să lege direct sulfiții de durerile de cap, iar alte alimente conțin niveluri comparabile de sulfiți fără aceleași efecte. De asemenea, vinurile albe conțin aceeași cantitate de sulfiți ca și vinurile roșii.

Corpul nostru produce zilnic aproximativ 700 de miligrame de sulfiți prin metabolizarea proteinelor din alimente și le elimină sub formă de sulfați. Pentru a face acest lucru, organismul folosește compuși numiți sulfite oxidaze, care transformă sulfiții în sulfați. Este puțin probabil ca o cantitate de 20 de miligrame de sulfiți dintr-un pahar de vin să copleșească aceste enzime.

Există și voci care dau vina pe aminele biogene pentru durerile de cap cauzate de vinul roșu. Acestea sunt substanțe azotate găsite în multe alimente fermentate sau alterate și pot provoca dureri de cap, dar cantitatea din vin este mult prea mică pentru a constitui o problemă.

Alți suspecți obișnuiți

Incriminate de producerea durerilor de cap și taninurile. E o presupunere rezonabilă, deoarece vinurile albe conțin doar cantități infime, în timp ce vinurile roșii conțin cantități substanțiale. Taninurile sunt un tip de compuși fenolici – se găsesc în toate plantele și, de obicei, joacă un rol în prevenirea bolilor, rezistența la prădători sau răspândirea semințelor prin intermediul animalelor.

Totuși, în afară de taninuri, există mulți alți compuși fenolici în coaja și semințele strugurilor care ajung în vinurile roșii în urma procesului de vinificație și care nu sunt prezenți în vinurile albe. Astfel, oricare dintre aceștia ar putea fi vinovatul.

De asemenea, taninurile se găsesc în multe alte produse comune, cum ar fi ceaiul și ciocolata, care, în general, nu provoacă dureri de cap. Compușii fenolici sunt, de asemenea, antioxidanți benefici – este puțin probabil să declanșeze inflamația care ar cauza o durere de cap.

Pe firul problemei

Unii oameni se înroșesc în obraji atunci când beau alcool, iar această roșeață este însoțită de o durere de cap. Aceasta apare din cauza unei etape întârziate a metabolismului alcoolului în organism.

Metabolismul alcoolului are loc în două etape. Mai întâi, etanolul este transformat în acetaldehidă. Apoi, enzima ALDH transformă acetaldehida în acetat, o substanță comună și inofensivă. Această a doua etapă este mai lentă la persoanele care prezintă înroșirea pielii, deoarece ALDH-ul lor nu este foarte eficient. Ei acumulează acetaldehidă, un compus oarecum toxic asociat și cu mahmureala.

Astfel, dacă ceva specific din vinul roșu ar putea inhiba ALDH-ul, încetinind această a doua etapă metabolică, ar putea crește nivelurile de acetaldehidă și cauza o durere de cap? Pentru a răspunde la această întrebare, oamenii de știință au analizat lista compușilor fenolici prezenți din abundență în vinul roșu.

Între timp, cercetătorii au dat peste un studiu care prezenta quercetina drept un inhibitor eficient al ALDH-ului. Quercetina este un compus fenolic prezent în coaja strugurilor, așa că este mult mai abundentă în vinurile roșii decât în cele albe, deoarece cojile de struguri roșii sunt lăsate mai mult timp în timpul fermentației.

Testarea enzimelor

Pasul următor al cercetătorilor fost să efectueze un test pentru a măsura viteza cu care enzima ALDH descompune acetaldehida. Apoi, au adăugat inhibitorii suspecți – quercetina, precum și alți compuși fenolici – pentru a vedea dacă aceștia încetinesc procesul.

Testele au confirmat ipoteza lansată de studiul descoperit – quercetina este un inhibitor eficient. Alți fenolici au avut efecte variate, dar glucuronidul de quercetină a fost câștigătorul. Când organismul absoarbe quercetina din alimente sau vin, cea mai mare parte este transformată la nivelul ficatului în glucuronid, pentru a fi eliminată rapid din organism.

Testele sugerează că glucuronidul de quercetină perturbă metabolismul alcoolului în corpul nostru. Acest lucru înseamnă că o cantitate suplimentară de acetaldehidă circulă, provocând inflamație și dureri de cap. Vorbim aici de un efect sinergic.

Acest tip de efecte secundare sunt mult mai greu de identificat, deoarece doi factori trebuie să fie prezenți simultan pentru ca rezultatul să apară. Ca dovadă, în cazul de față, alte alimente care conțin quercetină – fructe de pădure, cireșe, mere, struguri negri, ceapă roșie, broccoli etc. – nu dau dureri de cap. Este și motivul pentru care, până acum, nu s-a gândit nimeni la quercetină ca fiind cauza problemei cu vinul roșu.

Ce e de făcut?

În cazul în care quercetina este un factor declanșator pentru durerile de cap, e firesc să ne întrebăm dacă există vinuri roșii fără ea. Din păcate, datele disponibile despre vinuri la acest capitol sunt mult prea limitate pentru a oferi sfaturi utile.

Totuși, dat fiind că strugurii expuși la soare produc mai multă quercetină, iar multe vinuri roșii ieftine sunt fabricate din struguri care văd mai puțin soare, se poate concretiza un posibil răspuns plauzibil.

Așadar, dacă, de obicei, te alegi cu dureri de cap după ce bei un pahar-două de vin roșu și totuși nu vrei să renunți la această plăcere, poți încerca un vin roșu cu mai puține pretenții. S-ar putea să fie o bună soluție pentru a avea capul mai limpede a doua zi.

Chiar și așa, fără informații detaliate despre conținutul specific de quercetină al vinurilor, alegerea rămâne, în mare parte, o chestiune de încercare.