5 obiceiuri zilnice care îmbolnăvesc ficatul

Timp estimat de citire:

6 minute, 37 secunde

În ciuda rezistenței sale remarcabile – și chiar a capacității sale de regenerare – ficatul nu este indestructibil. De fapt, multe obiceiuri cotidiene, adesea trecute cu vederea, pot provoca treptat daune care, în timp, pot duce la afecțiuni grave, precum ciroza (cicatrizarea permanentă a ficatului) sau chiar insuficiența hepatică.

Una dintre cele mai mari provocări în ceea ce privește sănătatea ficatului este că majoritatea bolilor hepatice sunt „tăcute”. În stadiile incipiente, acestea pot avea o simptomatologie vagă. Vorbim de manifestări comune, precum oboseala sau greața ocazională, ușor de trecut cu vederea sau de pus pe seama a altceva.

Pe măsură ce deteriorarea progresează, pot apărea semne mai evidente. Unul dintre cel mai simplu de recunoscut este icterul, acea colorație neobișnuită, în galben, a pielii și albului ochilor.

Deși majoritatea oamenilor asociază bolile de ficat cu consumul excesiv de alcool, alcoolul nu este singurul vinovat. Este în capul listei, totuși. Hai să le luăm la rând.

Iată cinci obiceiuri comune care afectează ficatul încet, dar sigur sunt, potrivit lectorului Dipa Kamdar, de la Universitatea Kingston, din Marea Britanie, într-un articol din The Conversation.

Consumul excesiv de alcool

Alcoolul este, probabil, cea mai cunoscută cauză a deteriorării ficatului. Atunci când se consumă alcool, ficatul se activează pentru a-l descompune și a-l elimina din organism. Pentru că este perceput drept o substanță nocivă. Ei bine, consumul excesiv poate suprasolicita acest proces, ducând la acumularea de substanțe toxice ce afectează celulele hepatice.

Boala hepatică alcoolică evoluează în mai multe etape. La început, are loc o încărcare cu grăsime a ficatului, care în termeni medicali se numește boala ficatului gras sau steatoză hepatică alcoolică. Afecțiunea evuluează deseori fără simptome vizibile și poate fi reversibilă, dacă alcoolul este eliminat. Continuarea consumului duce la hepatită alcoolică – o inflamație a ficatului însoțită de formarea de țesut cicatricial, pe măsură ce ficatul încearcă să se vindece.

În timp, această cicatrizare poate evolua în ciroză, o patologie în care ficatul se întărește și își pierde funcționalitatea. Deși ciroza este greu de vindecat – daunele produse sunt ireversibile – , renunțarea la alcool poate preveni agravarea.

Chiar și consumul moderat, menținut ani la rând, poate afecta ficatul, mai ales în prezența altor factori de risc precum obezitatea sau administrarea anumitor medicamente. Specialiștii recomandă să nu se depășească 14 unități de alcool pe săptămână și să existe și zile fără alcool, pentru ca ficatul să se poată reface.

Dieta nesănătoasă și obiceiurile alimentare dezechilibrate

Chiar și dacă nu bei alcool deloc, tot poți avea probleme hepatice. Grăsimea se poate acumula în ficat și din cauza unei alimentații nesănătoase, conducând la o afecțiune cunoscută astăzi sub numele de boală hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (MASLD – Metabolic dysfunction-Associated Steatotic Liver Disease ), anterior denumită steatoză hepatică non-alcoolică (NAFLD – Non-Alcoholic Fatty Liver Disease).

Excesul de grăsime în ficat îi poate afecta funcția și, în timp, poate provoca inflamații, cicatrizare și, în final, ciroză. Persoanele supraponderale – mai ales cele cu grăsime abdominală – sunt mai predispuse la MASLD. Alți factori de risc includ hipertensiunea, diabetul și colesterolul crescut.

Dieta joacă un rol esențial. Alimentele bogate în grăsimi saturate, precum carnea roșie, prăjelile și gustările procesate, pot crește nivelul colesterolului și favoriza acumularea de grăsime în ficat. Produsele bogate în zahăr reprezintă, de asemenea, un factor major de risc. Un studiu din 2018 a arătat că persoanele care consumau băuturi îndulcite cu zahăr aveau un risc cu 40% mai mare de a dezvolta steatoză hepatică.

Alimentele ultra-procesate – precum fast-foodul, mesele gata preparate și gustările pline de zahăr și grăsimi nesănătoase – contribuie și ele la suprasolicitarea ficatului. Un studiu amplu a descoperit că persoanele care consumau mai multe produse procesate aveau un risc semnificativ mai mare de afecțiuni hepatice.

Pe de altă parte, o dietă echilibrată, bazată pe alimente integrale, poate preveni – și chiar inversa – steatoza hepatică. Studiile arată că dietele bogate în legume, fructe, cereale integrale, leguminoase și pește pot reduce grăsimea hepatică și îmbunătăți factori asociați, precum glicemia și colesterolul.

Hidratarea este la fel de importantă. Se recomandă consumul a circa opt pahare de apă pe zi pentru a sprijini procesele naturale de detoxifiere ale ficatului.

Abuzul de analgezice

Mulți oameni apelează la medicamente fără prescripție medicală cu efect analgezic, precum paracetamolul, pentru fel de fel de suferințe obișinuite: dureri de cap, dureri musculare sau febră. Deși, în general, sunt sigure atunci când sunt administrate corect, chiar și o ușoară depășire a dozei recomandate poate fi extrem de periculoasă pentru ficat.

Ficatul descompune paracetamolul, însă în acest proces produce un compus toxic numit NAPQI. În mod normal, organismul neutralizează NAPQI cu ajutorul unei substanțe protectoare numite glutation. Totuși, în caz de supradozaj, rezervele de glutation se epuizează, permițând acumularea NAPQI și distrugerea celulelor hepatice. Acest lucru poate duce la insuficiență hepatică acută, o afecțiune care poate fi fatală.

Chiar și supradozele mici sau asocierea paracetamolului cu alcool, pot crește semnificativ riscul de leziuni hepatice. De aceea, e atât de important să fie respectată întotdeauna doza recomandată. În cazul în care ai nevoie frecvent de calmante, consultă un medic.

Lipsa de activitate fizică

Sedentarismul este un alt factor de risc major pentru bolile hepatice. Inactivitatea fizică favorizează creșterea în greutate, rezistența la insulină și disfuncțiile metabolice – toate acestea contribuind la acumularea de grăsime în ficat.

Partea bună este că exercițiile fizice aduc beneficii ficatului chiar și în absența unei pierderi semnificative în greutate. În cadrul unui studiu pe pacienți cu steatoză hepatică, doar opt săptămâni de antrenamente de rezistență au redus cu 13% grăsimea hepatică și au îmbunătățit controlul glicemiei. Și exercițiile aerobice sunt de ajutor: mersul rapid timp de 30 de minute, de cinci ori pe săptămână, poate reduce grăsimea din ficat și îmbunătăți sensibilitatea la insulină.

Fumatul

Majoritatea oamenilor asociază fumatul cu cancerul pulmonar sau bolile cardiovasculare. Puțini conștientizează însă că acesta are efecte nocive și asupra ficatului.

Fumul de țigară conține mii de substanțe toxice care suprasolicită ficatul, forțându-l să le filtreze și să le descompună. În timp, acest efort constant poate provoca stres oxidativ. Vorbim de acea stare în care molecule instabile (numite radicali liberi) afectează celulele hepatice, reduc fluxul sangvin și contribuie la formarea de țesut cicatricial (ciroză).

Fumatul crește semnificativ și riscul de cancer hepatic. Substanțele chimice periculoase din fumul de tutun – inclusiv nitrozaminele, clorura de vinil, gudronul și 4-aminobifenilul – sunt cunoscute ca fiind cancerigene.

Cum să putem avea grijă de ficat

Ficatul este un organ incredibil de rezistent, dar nu este indestructibil. Îl putem proteja evitând alcoolul sau consumându-l cu moderație. Ce altceva mai putem face? Să renunțăm la fumat, să administrăm corect medicamentele, să adoptăm o dietă echilibrată, să fim activi și să menținem o hidratare adecvată.

Dacă observi orice simptom care ar putea semnala o problemă hepatică – cum ar fi oboseala persistentă, greața sau icterul – nu amâna consultul medical. Cu cât problemele hepatice sunt descoperite mai devreme, cu atât șansele de a beneficia de un tratament eficient sunt mai mari.

Foto: Shutterstock.com