Regim alimentar recomandat în infecția cu Clostridium difficile

Timp estimat de citire:

6 minute, 34 secunde

Diareea severă este simptomul definitoriu al infecției cu Clostridium difficile și se datorează unui dezechilibru la nivelul florei intestinale care favorizează dezvoltarea unei bacterii rezistente la antibioticele comune. În afară de diaree,  pacienții infectați cu Clostridium difficile dezvoltă și alte simptome digestive care impun la rândul lor un regim alimentar adecvat despre care vom vorbi mai pe larg în cuprinsul acestui articol.

Mai întâi însă te vom lămuri asupra principalelor aspecte legate de infecția cu Clostridium difficile pentru a înțelege mai bine necesitatea unui regim alimentar și modul in care acesta acționează.

Ce este Clostridium difficile

Denumirea de Clostridium difficile este atribuiră unei bacterii care trăiește în intestine și ajunge prin cavitatea bucală din mediul exterior, unde este prezentă în stare latentă pe suprafețe, alimente, în apă și în sol precum și în materiile fecale. Consumul de apă sau alimente contaminate precum și nerespectarea regulilor elementare de igienă sunt principalele modalități prin care bacteria Clostridium difficile ajunge în organism, însă aceasta nu înseamnă că se declanșează și infecția.

Bacteriile benefice care formează flora intestinală împiedică dezvoltarea necontrolată a Clostridium difficile, astfel că aceasta poate supraviețui perioade îndelungate în intestine fără a cauza probleme.

Spre deosebire de bacteriile din flora intestinală, Clostridium difficile este rezistentă la acțiunea antibioticelor obișnuite, iar un astfel de tratament administrat pentru o altă infecție este principalul factor favorizant ce îi permite să se dezvolte. Aceasta pentru că antibioticele afectează o parte din bacteriile benefice din intestine, generând un dezechilibru la nivelul florei intestinale. În aceste condiții, bacteria  Clostridium difficile se dezvoltă și se înmulțește rapid eliminând în tractul digestiv o serie de toxine.

Infecția cu Clostridium difficile se transmite frecvent și în mediile spitalicești, unde se dezvoltă bacterii cu rezistență crescută la antibiotice, iar categoriile cele mai vulnerabile sunt copiii, pacienții cu un sistem imunitar slăbit și vârstnicii, la care imunitatea scade pe fondul înaintării în vârstă. 

Cum se manifestă infecția cu Clostridium difficile

Deși bacteria este inofensivă în condiții normale, atunci când i se creează condițiile propice dezvoltării unei infecții generează simptome severe care se manifestă preponderent în plan digestiv. Am amintit deja de diareea severă, cu scaune apoase de cel puțin 3 – 4 ori pe zi, care poate cauza și deshidratare mai ales dacă este însoțită și de vărsături. Crampele abdominale sunt alte simptome frecvente, la fel și balonarea, febra, oboseala și apetitul scăzut.

În formele ușoare simptomele încep să se amelioreze treptat în 2-3 zile, însă acestea pot fi și persistente, cu semne îngrijorătoare precum apariția deshidratării, febră care se menține constant peste 38,5 grade Celsius și prezența sângelui sau a urmelor de mucus în scaun.

Indiferent dacă sunt ușoare sau severe, simptomele unei infecții cu Clostridium difficile nu pot trece neobservate, întrucât generează un disconfort major ce poate afecte și activitățile zilnice. 

Importanța unui regim alimentar în managementul infecției cu Clostridium difficile

Ca orice problemă de natură digestivă, și o astfel de infecție impune un regim alimentar specific pentru a susține recuperarea și a evita apariția complicațiilor.

În cazul de față, un astfel de regim alimentar are ca principal scop refacerea florei intestinale astfel încât bacteriile de tip Clostridium difficile să fie reduse în mod natural de bacteriile benefice din intestine, care joacă un rol important atât în cadrul sistemului digestiv cât și al celui imunitar. Aceste bacterii benefice se numesc probiotice și sunt prezente în alimentele fermentate, care trebuie să fie incluse într-un astfel de regim alimentar.  

Spuneam că simptomele specifice generează un disconfort major care poate fi ameliorat tot cu ajutorul unui regim alimentar. Nu în ultimul rând, printr-o alimentație adecvată pot fi prevenite complicațiile dintre care deshidratarea este cea mai frecventă.

În ce constă un regim alimentar în cazul infecției cu Clostridium difficile

Reglarea digestiei este principalul obiectiv în tratamentul acestei infecții, iar pe măsură ce procesul digestiv revine la normal, bacteriile din flora intestinală se înmulțesc, în detrimentul celor de tip Clostridium difficile. Așa cum spuneam, regimul alimentar joacă un rol important în acest sens, iar pentru a și-l îndeplini trebuie să se bazeze pe următoarele tipuri de alimente.

Iaurt și alte alimente fermentate

Alimentele obținute prin fermentare conțin în mod natural bacterii probiotice care se găsesc și în flora intestinală, asigurând procesul digestiv și împiedicând dezvoltarea altor bacterii nocive cum este și Clostridium difficile. Cele mai cunoscute exemple de alimente fermentate sunt iaurtul, laptele bătut și chefirul, la care se mai pot adăuga murăturile. Includerea acestora în dietă restabilește echilibrul la nivelul florei intestinale și reglează astfel digestia.

Supe ușoare

Din cauza scaunelor apoase frecvente și a vărsăturilor organismul pierde mai multă apă decât în mod normal și se poate deshidrata ușor. Prin urmare, este recomandat și consumul de alimente lichide care, pe lângă necesarul de elemente nutritive, asigură și o cantitate mare de apă, reducând astfel riscul deshidratării. Cele mai bune exemple sunt supele de legume și cele de pui, preparate fără grăsime și fără condimente în exces.

Cereale integrale

Cerealele integrale sunt o sursă importantă de fibre despre care se știe că joacă un rol important în procesul digestiv. În cazul de față, fibrele solubile din cerealele integrale se dizolvă în intestine și formează un gel care hrănește bacteriile probiotice, ajutându-le să se înmulțească și să restabilească echilibrul florei intestinale. În același timp, fibrele insolubile dau volum materiilor fecale și contribuie astfel la ameliorarea diareei și revenirea la scaunele normale.

O combinație ideală în acest context este cea dintre cerealele integrale și iaurt sau alte lactate fermentate, pentru a îmbina astfel beneficiile ambelor alimente.

Legume gătite la cuptor sau la abur

Legumele conțin la rândul lor fibre solubile și insolubile, fiind totodată o sursă importantă de vitamine și minerale. Organismul are nevoie de un aport sporit de nutrienți esențiali pentru că o parte din ei se pierd prin scaunele frecvente și vărsături, iar din acest motiv regimul alimentar trebuie să conțină și legume. Acestea se consumă gătite la cuptor sau la aburi pentru că astfel capătă o textură moale și sunt ușor de digerat.

Pește și carne slabă

Carnea de pui sau de curcan consumată fără piele precum și orice fel de pește conferă organismului un aport important de proteine, necesare în procesul de recuperare. Preparate la cuptor, la aburi, fripte pe plită sau la grătar, aceste alimente sunt ușor de digerat și nu suprasolicită sistemul digestiv.  

Există și alimente care trebuie evitate inclusiv în perioada de recuperare după infecția cu Clostridium difficile pentru că pot amplifica simptomele sau pot face ca acesta să revină dacă echilibrul florei intestinale nu este pe deplin restabilit. Astfel, se recomandă excluderea din meniu a mâncărurilor grase, care se digeră greu și pot irita stomacul, a fructelor și legumelor acide precum și a mâncărurilor picante ce irită tractul digestiv, a lactatelor integrale care, conțin grăsime precum și a leguminoaselor și cruciferelor care favorizează apariția balonării. De asemenea, este de evitat consumul de băuturi acidulate, cafea și alte băuturi care conțin cofeină și, nu în ultimul rând, consumul de alcool. 

Foto: Shutterstock.com