Regim alimentar corect în caz de enterocolită

Timp estimat de citire:

6 minute, 41 secunde

Dacă vrei să afli mai multe despre ce este enterocolita, cum apare și cum se manifestă și mai ales despre ce regim alimentar se impune în astfel de situații, găsești toate informațiile care te interesează în rândurile de mai jos.

Ce este enterocolita

Am precizat deja că enterocolita face parte din categoria afecțiunilor digestive, fiind caracterizată de inflamarea intestinului subțire și a intestinului gros. Se poate spune că enterocolita este o combinație între o enterită – care este o inflamație a intestinului subțire – și o colită – denumire atribuită inflamației la nivelul intestinului gros. Totodată, enterocolita este o afecțiune mai severă, dat fiind faptul că procesul inflamator afectează atât intestinul subțire, cât și pe cel gros, ceea ce evident că perturbă și digestia, impunând un regim alimentar adecvat.

În general, enterocolita este asociată cu o infecție digestivă iar în funcție de natura agentului patogen poate fi bacteriană, fungică, parazitară sau virală. Există totodată și enterocolită toxică, generată de administrarea unor medicamente sau ingerarea de diverse substanțe nocive care inflamează intestinele, precum și enterocolită mecanică survenită ca urmare a unor leziuni la nivelul intestinelor.

Mai trebuie precizat că enterocolita de natură infecțioasă este foarte contagioasă, astfel că se transmite cu ușurință de la o persoană infectată la cele cu care intră în contact. Din acest motiv, se recomandă izolarea la domiciliu a pacienților diagnosticați cu enterocolită infecțioasă, iar în cazurile mai severe se impune și spitalizarea.

Ce simptome generează enterocolita

Procesul inflamator care caracterizează enterocolita afectează în special mucoasa care căptușește la interior intestinul subțire și intestinul gros, având un rol important în digestie. Mai exact, această mucoasă secretă enzime digestive și totodată găzduiește bacteriile probiotice care formează flora intestinală și descompun alimentele în procesul de digestie. De asemenea, mucoasa intestinală facilitează absorbția elementelor nutritive din tubul digestiv în sânge.

Având din vedere toate acestea, orice formă de enterocolită cauzează tulburări digestive manifestate prin diaree, stări de greață însoțite deseori de vărsături, crampe abdominale, scăderea apetitului și balonare. De asemenea, alte simptome care însoțesc enterocolita sunt febra, frisoanele, durerile musculare, totul pe fondul unei stări accentuate de oboseală. Uneori pot apărea sângerări digestive semnalate de prezența sângelui în scaun sau vărsături, precum și deshidratare pe fondul diareei severe și al vărsăturilor frecvente.

Ce caracteristici are un regim alimentar recomandat pacienților cu enterocolită

Nu există afecțiune digestivă care să nu impună un anumit regim alimentar și nu există niciun motiv pentru ca enterocolita să facă excepție. Din contră, este recomandat ca un astfel de regim alimentar să fie adoptat încă de la primele semne ale bolii și să se continue câteva zile și după dispariția completă a simptomelor, pentru că mucoasa intestinală nu este încă suficient refăcută.

Există mai multe motive pentru care este necesar un regim alimentar, toate bazându-se pe ameliorarea simptomelor, prevenirea complicațiilor și facilitarea recuperării cât mai rapide.

Astfel, printr-un regim alimentar adecvat se urmărește prevenirea deshidratării, care constituie una din cele mai frecvente complicații ale enterocolitei. În același timp, prin consumul unor anumite alimente se urmărește prevenirea iritării mucoasei intestinale, ceea ce ar duce la exacerbarea inflamației și ar crește riscul apariției altor complicații. Pentru că absorbția nutrienților este afectată, alimentele incluse in dieta unui pacient cu enterocolită trebuie să aibă un aport bogat de elemente nutritive și să se digere ușor pentru a nu rămâne mult timp în stomac și intestine.

De asemenea, refacerea și susținerea florei intestinale precum și reluarea tranzitului intestinal normal sunt alte scopuri atribuite unui regim alimentar pentru enterocolită.

Alimente de inclus într-un regim alimentar pentru enterocolită

Regimul alimentar pentru enterocolită se axează pe alimente fără grăsime, ușor de digerat, cu un conținut ridicat de apă și de elemente nutritive. Principalele exemple sunt:

Supe de pui sau de legume

Supele sunt primele alimente care trebuie incluse într-un astfel de regim datorită aportului sporit de lichide care mențin organismul hidratat, pe fondul pierderii de apă prin diaree și vărsături. În plus, supele sunt bine tolerate de mucoasele inflamate iar datorită legumelor aduc și un aport important de vitamine și minerale.

Piureuri

Preparate din legume fierte sau gătite la aburi, piureurile constituie la rândul lor mâncăruri ușoare bine tolerate de sistemul digestiv, pe care nu îl suprasolicită. În același timp, vin cu un aport crescut de vitamine și minerale care se absorb ușor în sânge chiar și în condițiile unei mucoase intestinale inflamate.

Carne slabă și ouă

Aceste alimente constituie surse bogate în proteine, care sunt macronutrienți mai ușor de digerat în comparație cu carbohidrații și glucidele.  Se recomandă în special carnea de pui sau de curcan curățată de piele, peștele de orice fel dar și carnea roșie fără grăsime. Carnea se consumă fiartă, gătită la cuptor, la airfryer sau friptă pe plită, și în niciun caz prăjită.

În ceea ce privește ouăle, cel mai bine este ca acestea să fie consumate fierte.

Lactate fermentate

Iaurtul, chefirul, laptele bătut, sana și brânza fermentată conțin bacterii probiotice care se găsesc și în flora intestinală despre care spuneam mai devreme că este afectată de procesul inflamator specific enterocolitei. Includerea lactatelor fermentate in regimul alimentar despre care vorbim contribuie așadar la restabilirea echilibrului florei intestinale prin aportul de bacterii benefice care vor îmbunătăți procesul digestiv. Se recomandă însă ca aceste produse să fie degresate întrucât grăsimea pe care o conțin nu este benefică pentru intestinele inflamate.

Ce alimente trebuie evitate de pacienții cu enterocolită

Există și alimente care pot face rău în cazul enterocolitei și nu putem încheia fără a le trece și pe ele în revistă.

Grăsimi și prăjeli

Grăsimile saturate din produsele de origine animală și grăsimile trans din prăjeli și margarină sunt greu digerabile și totodată stimulează secreția de bilă și accelerează tranzitul intestinal, favorizând diareea și amplificând totodată senzația de greață.

Alimentele picante și cele acide

Mâncărurile picante pot irita mucoasa gastrică și pe cea intestinală, amplificând procesul inflamator specifice enterocolitei. În același timp, alimentele acide precum roșiile sau citricele pot cauza la rândul lor iritație prin creșterea nivelului de aciditate în stomac.

Dulciuri

Zahărul și celelalte tipuri de zaharuri din compoziția dulciurilor pot fermenta în tractul digestiv cauzând gaze și balonare și exacerbând totodată diareea. Restricția nu se referă doar la dulciurile cu zahăr sau alți îndulcitori adăugați, cu și la fructele dulci, care au un conținut bogat de zaharuri naturale.

Crudități și leguminoase

Fructele și legumele crude conțin fibre care le fac mai greu digerabile și astfel pot fermentai cauzând balonare, crampe abdominale și diaree. Și leguminoasele precum fasolea, mazărea, soia, năutul sau lintea sunt greu digerabile și generează gaze care produc balonare, motiv pentru care e bine să fie excluse din dieta pacienților cu enterocolită.