Pericolele infecției cu E. coli

Timp estimat de citire:

7 minute, 30 secunde

Nici sezonul acesta nu face excepție, ba chiar nu de mult s-a vorbit pe toate canalele despre riscul ridicat de infecție cu E. coli pe Litoral, după ce în apa mării s-ar fi identificat o prezență mai ridicată a bacteriei care cauzează această problemă. Din fericire, s-a dovedit că pericolul a fost mai redus decât a fost prezentat pentru că nu am asistat la o creștere semnificativă sau la o „explozie” a numărului de cezuri de infectare cu E. coli pe Litoral, însă aceasta nu înseamnă nici că trebuie să lăsăm garda jos.

De aceea, ne-am gândit că acesta ar fi un moment potrivit pentru a oferi cititorilor noștri informații complete despre infecția cu E. coli, începând cu modul de transmitere și continuând cu simptomele specifice, riscurile asociate și măsurile de prevenție.

Ce este infecția cu E. coli și cum se transmite

E. coli este denumirea prescurtată a bacteriei Escherichia coli, care se găsește în mod natural în intestinele oamenilor și animalelor cu sânge cald. Această bacterie nu trebuie blamată din start, pentru că majoritatea tulpinilor sale sunt inofensive și chiar au un rol benefic în ceea ce privește digestia.

Infecția cu E. coli e dată însă de anumite tulpini care pot fi considerate „oile negre” ale familiei Enterobacteriaceae. Acestea produc toxine care se eliberează în sistemul digestiv al organismului gazdă, dând naștere unor simptome nu foarte plăcute, despre care vom vorbi puțin mai târziu.

Bacteriile nocive sunt eliminate din organism prin materiile fecale, și astfel pot ajunge în apă, în alimente sau pe diferite suprafețe. Se întâmplă din cauza nerespectării regulilor de igienă, dar și a consumului de produse de origine animală crude sau suficient gătite.

Transmiterea infecției cu E. coli se face pe cale orală, prin consumul de alimente sau apă contaminată. Spre exemplu, să spunem că o persoană purtătoare a bacteriei folosește toaleta și „uită” să se spele pe mâini după aceea, atingând ulterior diferite suprafețe sau alimente. Este de ajuns ca o persoană sănătoasă să atingă la rândul său acele suprafețe și apoi să își ducă mâna la gură sau să mănânce fără a se spăla pe mâini, pentru a se contamina.

În cazul de pe Litoral de care am amintit mai devreme, riscul de transmitere a infecției cu E. coli se datora afluxului mare de turiști și faptului că mulți folosesc apa mării pe post de toaletă, dar mai ales faptului că se deversează și anumite cantități de apă menajeră direct în mare, conținând astfel de tulpini bacteriene nocive.

Nu în ultimul rând, infecția cu E. coli se mai poate transmite prin consumul de maioneze, sushi, lactate nepasteurizate, carne crudă sau insuficient gătită. Explicația stă în faptul că produsele de origine animală pot conține bacteria E. coli, care se distruge în timpul procesului de gătire sau pasteurizare datorită temperaturilor ridicate. Prin urmare, un astfel de produs crud sau insuficient preparat devine sursă de contaminare.

Simptomele infecției cu E. coli

Manifestările infecției cu E. coli pot varia de la ușoare la severe, în funcție de cantitatea de bacterii, capacitatea sistemului imunitar de le anihila, condițiile de sănătate și alte particularități specifice fiecărei persoane în parte. În general simptomele specifice sunt următoarele:

• Diareea – este unul dintre cele mai frecvente simptome ale infecției cu E. coli, cu un debut brusc și o intensitate variabilă de la caz la caz. De obicei, diareea este apoasă, iar în cazul infecțiilor cu tulpini foarte periculoase poate conține sânge sau mucus.
• Crampe abdominale – infecția cu E. coli determină deseori  dureri abdominale severe și crampe, care pot fi simțite în diferite zone ale abdomenului și pot fi mai mult sau mai puțin intense.
• Greață și vărsături – fiind vorba de o toxiinfecție alimentară, greața și vărsăturile sunt alte simptome comune ale infecției cu E. coli, de asemenea cu intensitate variabilă.
• Febra – este un fapt obișnuit ca o infecție să fie însoțită de febră, iar infecția cu E. coli nu face excepție. Febra este o consecință firească a eforturilor făcute de sistemul imunitar pentru a distruge agenții patogeni, în cazul de față fiind vorba de tulpinile toxice ale bacteriei Escherichia coli.

Aceste simptome apar de obicei în decurs de 3-4 zile după momentul infectării, însă în anumite cazuri se pot manifesta chiar și în decurs de mai puțin de 24 de ore. În ceea ce privește durata, aceasta este în medie de 7 zile, timp în care intensitatea simptomelor scade treptat.

Riscurile asociate infecției cu E. coli

Cea mai frecventă complicație generată de infecția cu E. coli este deshidratarea, care apare ca atunci când diareea și vărsăturile sunt prezente în formă severă, determinând pierderea unei cantități importante de apă și săruri electrolitice într-un interval scurt de timp. Se întâmplă cel mai des în cazul copiilor și vârstnicilor, dar riscul există și în cazul persoanelor cu un sistem imunitar slăbit.

Alte pericole reprezentate de infecția cu E. coli pot fi:

• Sindromul hemolitic-uremic – este cauzat de e o toxină secretată de tulpina E. coli enterohemoragică, ce afectează globulele roșii din sânge și poate provoca insuficiență renală. Acest sindrom este mai frecvent întâlnit la copiii de vârste mici și necesită îngrijire medicală de urgență.
• Complicații gastrointestinale severe – infecția cu E. coli poate provoca inflamații severe ale tractului gastrointestinal, cum ar fi colita hemoragică. Aceste inflamații deteriorează mucoasa intestinală, ducând la apariția de hemoragii digestive, diaree severă și durere abdominală intensă.
• Insuficiență renală – în cazurile severe de infecție cu E. coli, mai ales la pacienții vulnerabili, cum ar fi copiii și persoanele în vârstă, bacteriile pot ajunge la rinichi și pot provoca insuficiență renală acută.
• Complicații la nivelul sistemului nervos central – uneori, infecția cu E. coli poate afecta sistemul nervos central, provocând simptome neurologice precum convulsii sau confuzie.
• Sepsis – în cazuri mai rare, infecția cu E. coli, poate determina apariția sepsisului – o infecție generalizată la nivelul organismului, care are potențial letal dacă nu se intervine din timp cu ajutor medical de specialitate.

Mai trebuie precizat că infecția cu E. coli este foarte contagioasă și se transmite cu mare ușurință, iar aceste caracteristici pot fi încadrate, de asemenea, la categoria „riscuri asociate”.

Prevenirea infecției cu E. coli

Infecția cu E. coli este ușor e prevenit prin respectarea unor reguli elementare de igienă și anumite precauții privind alimentele consumate și sursele de apă potabilă.

Iată care sunt principalele măsuri preventive pe care trebuie să le ai în vedre:

• Spală-te pe mâini cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde, după folosirea toaletei, înainte de masă, după ce ai atins suprafețe intens utilizate sau după ce ai intrat în contact cu animalele. De asemenea, dacă ai gătit și ai folosit ingrediente crude precum carne, pește, fructe de mare sau ouă, trebuie să te speli bine pe mâini, pentru că e posibil ca acestea să conțină tulpini ale bacteriei E. coli.
• Dacă tot am pomenit de gătit, mai trebuie precizat că ingredientele menționate mai sus trebuie să fie bine preparate termic, pentru ca eventualele tulpini ale bacteriei să fie distruse.
• Spală bine fructele, legumele și verdețurile înainte de a le consuma sau a le folosi la gătit, pentru că e posibil să fi fost atinse anterior de o persoană infectată.
• Consumă apă din surse sigure și evită să bei din fântâni, lacuri sau izvoare, mai ales dacă în apropierea acestora există ferme sau sunt animale la păscut. Dacă vei călători într-o zonă în care calitatea apei este nesigură, e recomandat să ai la tine apă îmbuteliată. De asemenea, dacă petreci aici o perioadă mai lungă, poți folosi apă din aceste surse nesigure, însă doar după ce o fierbi în prealabil sau o treci printr-un sistem de filtrare.

Așadar, pericolul infecției cu E. coli pândește la tot pasul, mai ales în sezonul cald, iar din acest motiv trebuie să acorzi o atenție deosebită măsurilor preventive pe care ți le-am prezentat, pentru a evita neplăcerile și eventualele riscuri pe care o astfel de afecțiune ți le poate provoca.