Descoperire: microbiota alimentelor o influențează pe a noastră

Timp estimat de citire:

3 minute, 38 secunde

Toate alimentele pe care le consumăm au propria lor microbiotă. Merele, bunăoară, au milioane de bacterii și cu fiecare înghițitură aduc o mulțime de microorganisme în sistemul nostru digestiv.

De curând, oamenii de știință au descoperit că o parte din mircobii proveniți din alimente supraviețuiesc „aventurii” și rămân în corpul nostru. Se întâmplă acest lucru mai ales în cazul copiilor mici, care au o microbiotă încă imatură, cu mult spațiu liber pentru „nou-veniți”.

Totuși, cât de mult influențează microbiota alimentelor profilul microbiotei noastre? Cercetătorii de la Universitatea din Trento, Italia, și-au propus să răspundă al această întrebare și au analizat miocrooragnismele conținute de un număr mare de alimente, după care au verificat dacă acestea se regăsesc și la oamenii care le consumă.

Microbiota alimentelor, bogată și diversă

Pentru studiului lor, cercetătorii au „recoltat” peste 2.500 de mostre de alimente din 50 de țări din întreaga lume, majoritatea provenind din Europa și America de Nord. Printre acestea, s-au regăsit produsele lactate, alcoolul și alte băuturi fermentate, dar fructe, legume, cereale și carne.

Autorii studiului au secvențiat întregul genom din aceste mostre alimentare pentru a identifica toți microbii prezenți. Per total, au identificate peste 1.000 de specii diferite de bacterii, precum și câteva eucariote, cum ar fi drojdiile, prezente în special în băuturile fermentate.

Microbiota, posibil instrument de identificare

Analiza a relevat că diversitatea microbiotelor variază mult în funcție de alimente, cele mai bogate în microbi fiind peștele, rădăcinile fermentate, așa cum este ghimbirul, și carnea. În general, alimentele nefermentate prezintă o diversitate bacteriană mai mare decât echivalentele lor fermentate. Cel mai probabil, ca urmare a selecției impuse de procesul de fermentație.

Cercetătorii au observat că diversitatea microbiană poartă o notă caracteristică între diferitele mostre ale aceluiași aliment, ceea ce poate permite identificarea lor. De exemplu, cercetătorii au reușit să categorisească 23 de tipuri de brânzeturi doar prin analiza microbiotei acestora. De asemenea, s-a constatat că alimentele provenite de la aceeași fermă împărtășeau caracteristici la nivelul microbiotei care permiteau recunoașterea originii lor.

Potrivit cercetătorilor, această capacitate de a identifica alimentele și originea lor prin microbiotă ar putea fi folosită, în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat, pentru a autentifica alimentele în funcție de proveniență și pentru a îmbunătăți controlul calității alimentelor.

Vârsta, un factor important

Pentru a înțelege în ce măsură microbii din alimente participă la formarea microbiomului nostru, cercetătorii au comparat microbiotele alimentare cu 20.000 de mostre de microbiotă umană intestinală sau bucală, provenite din aproximativ 40 de țări. Aproximativ 400 de specii de microorganisme din alimente au fost detectate și la oameni, în principal în microbiota intestinală.

Contribuția lor la microbiota noastră a fost estimată la aproximativ 3% la adulți. Cu alte cuvinte, 3% din totalul microorgnismelor care alcătuiesc flora noastră intestinală provine direct din alimentație. Este important de subliniat însă că această proporție este mai mare în cazul seniorilor, ajungă la 5% în cazul lor. Și mai interesant de atât este că aceasta este considerabil mai mare la copii, având o cotă de până la 56% la bebeluși!

„3% poate părea un procent mic, însă acesta poate avea un impact semnificativ prin funcția microorganismelor în corpul nostru”, a comentat Nicola Segata, principalul autor al studiului, ale cărui rezultate au fost publicate în revista Cell.

Bacteriile prezente în microbiota alimentelor care au fost cel mai frecvent întâlnite la oameni sunt cele lactice, așa cum sunt Lactococcus lactis, urmate de Limosilactobacillus fermentum (frecvent în alimentele fermentate) și Escherichia coli. Majoritatea acestor tulpini nu sunt dăunătoare, deși unele dintre ele pot cauza intoxicații alimentare.

Oamenii de știință susțin că, datorită acestor noi date, se va putea studia pe scară largă modul în care proprietățile microbilor din alimentele pe care alegem să le mâncăm ne influențează sănătatea.