De ce ni se pare prajitura cu ciocolata atat de irezistibila?

Timp estimat de citire:

3 minute, 12 secunde

Dupa rezultatele unor cercetatori de la Institutul de Tehnologie din California, pentru a lua decizia corecta (si sanatoasa) este necesar sa intram intr-o lupta cu… noi insine. “Se pare ca avem sisteme independente ce ne ghideaza deciziile si in situatii de acest gen, aceste sisteme se lupta pentru control si pentru ce alegem sa facem”, a declarat Cendri Hutcherson, autorul principal al studiului.

“Exista cazuri cand aceste sisteme ne ghideaza comportamentul in aceeasi directie, iar atunci nu avem niciun conflict. Dar sunt si cazuri, cum e cel atat de comun – rezistam tentatiei de a manca prajitura cu ciocolata sau nu ? – care ne ghideaza comportamentul catre scopuri diferite. Mai mult, rezultatul deciziei pare ca depinde de care dintre cele doua sisteme preia controlul asupra comportamentului.” a continuat Hutcherson.

Alegem ceea ce are mai multa importanta pentru noi

Unul dintre ceilalti autori ai studiului, Antonio Rangel, a mentionat ca luam decizii in functie de valoarea pe care o conferim fiecarei optiuni. Pentru a lua o decizie, alegem ceea ce are cea mai mare importanta pentru noi, ceea ce are cea mai ridicata valoare. Pare destul de simplu: abilitatea de a spune nu prajiturii depinde de un singur sistem care cantareste cele doua valori – sanatate vs. gust bun.

Insa exista o teorie mai complexa care sustine ca exista sisteme diferite care proceseaza anumite valori. Prin urmare, capacitatea de a spune nu tentatiei dulci depinde de capacitatea creierului de a activa sistemul potrivit, adica cel care evalueaza importanta sanatatii. Daca nu vrei prajitura, inseamna ca pui un pret mai mare pe sanatate decat pe gustul bun (si placerea de moment), iar creierul tau actioneaza in consecinta.

Studiu de caz

Pentru studiul pe care l-am mentionat inainte, a avut loc un experiment cat se poate de interesant, ce ofera cu siguranta noi perspective asupra motivelor pentru care luam decizia corecta sau nu. Oamenii de stiinta au invitat 26 de voluntari, pe care i-au instruit sa se abtina de la mancare timp de 4 ore inaintea studiului. In timpul experimentului, creierul lor a fost monitorizat in permanenta, in timp ce participantii infometati se decideau daca vroiau sa-si cumpere diferite gustari, ce li se afisau pe un monitor.

Gustarile respective erau foarte variate, unele mai sanatoase, altele mai putin. Subiectii au fost rugati sa aleaga in functie de una din trei conditii: in timp ce incercau sa-si suprime dorinta de a manca acel aliment, in timp ce incercau sa-si creasca dorinta de a manca alimentul si natural, fara a medita prea mult la aceasta decizie.

Voluntarii puteau sa faca ce vroiau pentru a se controla, concentrandu-se fie asupra vitaminelor si nutrientilor pe care le contine un aliment, fie asupra gustului bun de care urmau sa se bucure. Dupa 4 secunde, erau invitati sa spuna cat de mult isi doresc un aliment si sa liciteze pentru acesta. Oamenii de stiinta au descoperit ca activitatea a doua parti ale creierului era in stransa legatura cu pofta pentru un anumit tip de mancare.

Partea cu adevarat interesanta este ca cele doua parti joaca roluri foarte diferite in procesul de auto-echilibrare, de unde apare si conflictul. Cercetatorii au aratat ca abilitatea creierului de a lasa una dintre cele doua parti sa preia controlul nu intra in actiune instantaneu, ci in aproximativ 2 secunde. Acesta este motivul pentru care este atat de dificil sa iti controlezi comportamentul cand vine vorba de intrebarea: “Mananc sau nu prajitura asta?”.

Sursa: The Journal of Neuroscience