Consumul de varză: beneficii pentru digestie și detoxifiere

Timp estimat de citire:

9 minute, 5 secunde

Fiind vorba de o legumă întâlnită destul de des în preparatele culinare românești și având o serie de beneficii pe care mulți poate nu le cunosc, am ales să vorbim mai pe larg despre varză  în cele ce urmează. Vei afla astfel care sunt valorile și calitățile sale nutritive, ce substanțe conține, ce beneficii aduce dacă este inclusă în dietă și totodată ce probleme poate cauza.

Informații generale despre varză

Denumită științific Brassica oleracea, varza pe care o consumăm azi provine dintr-o specie sălbatică specifică zonei mediteraneene, care a început să fie cultivată cel mai probabil de către celți în urmă cu mai bine de 3.000 de ani, în zona centrală și vestul Europei. În Antichitate, consumul de varză a devenit o obișnuință în Grecia și Imperiul Roman, iar ulterior această legumă a devenit cunoscută în întreaga lume. Apreciată inițial datorită gustului și texturii crocante, varza s-a dovedit de-a lungul timpului ca având și numeroase beneficii pentru sănătate, fapt ce a contribuit la creșterea popularității sale. În prezent există mai multe soiuri de varză, însă acestea se împart simplu în două categorii, mai exact varză albă și varză roșie. De asemenea, în funcție de modul de preparare și consum putem vorbi de varză crudă și de varză murată.

Proprietăți nutritive care încurajează consumul de varză

În mod normal, o varză crudă cântărește între 500 de grame și un kilogram iar frunzele sale conțin preponderent apă, în proporție de 92%. În aceste condiții este clar că nu se poate vorbi despre un aliment bogat în calorii, motiv pentru care varza este recomandată frecvent în dietele pentru slăbit. O cantitate de 100 de grame de varză albă sau roșie crudă conține aproximativ 32 de calorii provenite din 5,7 grame de carbohidrați, 1,6 – 1,7 grame de proteine și 0,2 grame de lipide. Dacă ne referim la varză murată, aceasta are cam 20 de calorii  întrucât în urma procesului de fermentare scade ușor cantitatea de carbohidrați și proteine. Mai trebuie precizat aportul de fibre din varză, despre care vom arătam ai târziu că vine cu o serie de beneficii pentru sistemul digestiv și nu numai.

În ceea ce privește substanțele nutritive, aceeași cantitate de varză conține 49% din doza zilnică recomandată de vitamina C și 72% din doza de vitamina K, la care se adaugă doze mai mici de vitamina B6 și vitamina B9. Cât despre conținutul de minerale, varza este o sursă de calciu, fier, fosfor, potasiu, magneziu, zinc, sodiu, mangan, însă cantitățile reprezintă doar un mic procent din doza zilnică recomandată. În frunzele de varză se găsesc și o serie de compuși naturali cu efect antioxidant.

De asemenea, dacă ne referim la varză murată, aceasta conține probiotice, adică bacterii benefice care se găsesc și în flora intestinală, unde contribuie la derularea  procesului digestiv.

Ce beneficii pentru digestie aduce consumul de varză

Pentru că tot am amintit mai devreme de procesul de digestie, în continuare îți vom prezenta lista de beneficii pe care varza le poate conferi în plan digestiv. În mare parte, aceste beneficii se datorează aportului de fibre din frunzele de varză, care nu au valoare nutritivă însă ajută mult la digestie. Astfel, fibrele solubile se dizolvă in tractul digestiv și formează o substanță gelatinoasă care se depune pe interiorul pereților intestinali. Această substanță constituie o sursă de hrană pentru bacteriile probiotice care alcătuiesc flora intestinală și care au ca principal rol descompunerea alimentelor in procesul de digestie, pentru ca substanțele nutritive să poată fi absorbite mai ușor din intestin în sânge. Totodată, probioticele din flora intestinală au un important rol imunitar, împiedicând dezvoltarea bacteriilor patogene care pot cauza infecții digestive. Așadar, consumul de varză contribuie la menținerea echilibrului florei intestinale, hrănind prin intermediul fibrelor solubile bacteriile care o alcătuiesc.

În același timp, pelicula gelatinoasă formată prin dizolvarea fibrelor solubile acționează ca lubrifiant, ușurând tranzitul intestinal.

Varza conține și fibre insolubile care se amestecă în bolul fecal conferindu-i volum, facilitând la rândul lor tranzitul intestinal și prevenind constipația.

Revenind la varza murată, probioticele pe care aceasta le dobândește în urma procesului de fermentare îmbogățesc flora intestinală despre ale cărei roluri în procesul digestiv tocmai am amintit.

Mai trebuie precizată și acțiunea antioxidantă care protejează mucoasa gastrică și cea intestinală de acțiunea radicalilor liberi ce cauzează stres oxidativ. În același timp, antioxidanții reduc inflamația la nivelul tractului digestiv, prevenind apariția unor tulburări și a unor afecțiuni precum gastrita sau ulcerul gastroduodenal.

Beneficii ale verzei în procesul de eliminare a toxinelor

Prin îmbunătățirea digestiei datorită fibrelor și a probioticelor (în cazul verzei murate) consumul de varză contribuie și la eliminarea  toxinelor din tractul digestiv. Colonul se curăță astfel mai eficient în condițiile unui tranzit intestinal îmbunătățit, iar flora intestinală devine mai eficientă în combaterea agenților patogeni ce pot cauza probleme.

De asemenea, antioxidanții din varză neutralizează radicalii liberi care pot avea un efect similar toxinelor prin stresul oxidativ pe care-l generează. Mai exact, acești compuși care se formează în organism în urma proceselor metabolice dar pot pătrunde și din exterior inclusiv prin în tractul digestiv, intră in reacție cu celulele și alte molecule din corp, modificându-le structura și odată cu ea, funcționalitatea. În urma acestui proces, pot apărea tulburări sau boli cronice, iar riscul este diminuat datorită antioxidanților ce neutralizează radicalii liberi și mențin nivelul acestora în limita de siguranță.

Datorită conținutului de apă, varza are și un ușor efect diuretic stimulând funcția renală, implicit eliminarea substanțelor toxice prin urină.

Totodată, varza – ca și celelalte crucifere – conține un compus natural numit  sulforafan, care se formează atunci când părțile vegetale sunt tăiate sau zdrobite. Pe lângă efectul antioxidant, sulforafanul activează enzimele detoxifiante din ficat și astfel sprijină activitatea acestui organ responsabil cu eliminarea toxinelor din organism.

Alte beneficii ale consumului de varză

Varza aduce și alte beneficii pentru organism iar acestea sunt la rândul lor la fel de importante precum cele menționate anterior, astfel că  nu le putem trece cu vederea.

Întărirea imunității

Varza conține o doză importantă de vitamina C, care este unul din nutrienții esențiali indispensabili pentru sistemul imunitar întrucât contribuie la formarea celulelor imunitare și la reglarea funcțiilor acestora. De asemenea, vitamina C are un puternic efect antioxidant, acționând și pe această cale în sprijinul sistemului imunitar pentru menținerea unui nivel scăzut de radicali liberi în organism.

Reducerea excesului ponderal

Multe diete de slăbit sau pentru menținerea siluetei includ varza printre alimentele recomandate, atât datorită numărului mic de calorii, cât și aportului de fibre. Acestea rămân pentru mai mult timp în stomac și încetinesc digestia, determinând astfel o senzație prelungită de sațietate. Astfel, varza te satură ușor și ține de foame, ceea ce determină un consum mai scăzut de calorii pe timpul zilei.

Protejarea sănătății inimii

Pelicula gelatinoasă formată în tractul digestiv de fibrele solubile din varză reține o parte din grăsimile saturate și grăsimile trans care se transformă în colesterol rău (LDL) după ce sunt absorbite în sânge și ajung în ficat. Acest tip de colesterol este unui din principalii factori de risc pentru apariția bolilor cardiovasculare, deoarece ajunge să se depună în interiorul vaselor de sânge, pe care le îngustează și le face mai rigide. Totodată, prin efectul antioxidant, varza protejează inima de stresul oxidativ și previne în oarecare măsură depunerea colesterolului în vasele de sânge.

Reglarea glicemiei

Aceeași peliculă gelatinoasă formată de fibrele solubile încetinește și absorbția carbohidraților simpli care cauzează creșteri bruște ale glicemiei prin faptul că eliberează rapid cantități mari de glucoză. În acest mod, glucoza se absoarbe mai lent din intestin, fiind gestionată mai eficient de celulele care o transformă în energie pe măsură ce ajunge în sânge. Totodată, antioxidanții și alți compuși activi din varză contribuie la prevenirea rezistenței la insulină, care este o altă cauză a creșterii glicemiei și apariției diabetului zaharat de tip 2.

Menținerea sănătății oaselor

Varza conține cantități mici de calciu și magneziu, care sunt minerale ce ajung în oase, conferindu-le rezistență. Totodată, varza este o sursă de vitamina K, fără de care nu ar fi posibilă fixarea calciului în structura osoasă. Mai, exact vitamina K activează proteinele care fixează acest mineral în oase.

Recomandări privind consumul de varză

Este de preferat ca varza să se consume în stare proaspătă, în general sub formă de salată, pentru că astfel își păstrează toate calitățile nutritive. Poate fi preparată și la cuptor sau la aburi dar ar trebui evitată prăjirea și/sau combinarea cu carne grasă, pentru că astfel i se adaugă grăsimi ce duc la creșterea nivelului de colesterol.

În ceea ce privește varza murată, aceasta trebuie consumată cu moderație, întrucât conține și o cantitate ridicată de sare, care favorizează apariția hipertensiunii arteriale. De asemenea, un aport exagerat de probiotice poate cauza tulburări digestive precum balonarea și diareea.

Si varza crudă consumată în exces poate cauza balonare sau disconfort abdominal. Persoanele cu un sistem digestiv sensibil se pot confrunta cu astfel de tulburări și după ce consumă o porție normală de varză, astfel că în cazul lor e recomandat să-și testeze toleranța, cu o cantitate redusă.

Nu în ultimul rând, persoanele aflata sub tratament cu anticoagulante trebuie să ceară sfatul medicului în legătură cu oportunitatea consumului de varză, întrucât aceasta conține vitamina K, ce contribuie la procesul de coagulare a sângelui și poate interfera cu tratamentul.