„Am slabit 41 de kilograme”

Buna, ma numesc Ana Cazacu, am 26 de ani si sunt slaba! Intotdeauna am fost un copil plinut si intotdeauna m-am visat slaba (prin slaba inteleg sa arati bine, in limite normale). In 2010 am ramas fara job si am stat vreun an de zile acasa. Era fix perioada cand se declansase criza si la noi. Am intrat in depresie si am inceput sa ma ingras: pe fond nervos, pe fond emotional.

Aveam zile intregi cand nu mancam, pentru ca ma simteam inutila, credeam ca daca nu produc nimic… nu am dreptul sa consum. Am avut un an dezastruos, dar la sfarsitul lui 2011 am reusit sa ma angajez undeva si sa am cat de cat activitate. Au urmat procedurile specifice angajarilor si punctul culminant al povestii mele de succes. La controlul medical descopar ca aveam o greutate de 106 kg la 1,76 inaltime. Spun „descopar” pentru ca nu-mi imaginam ca eram atat de mare. Ultima oara cand ma urcasem pe un cantar aveam 94 de kg. Am avut un soc care m-a deconectat un timp din lumea reala. Ma intrebam oare spre ce ma indrept si cum va fi viata mea in halul ala. N-am putut sa accept asa ceva si m-am gandit ca activitatea noului job ma va ajuta si asa s-a si intamplat. Aveam un program de 12 ore pe zi, stat in picioare. Ma miscam mult mai mult decat o faceam acasa si mancam mai putin, din lipsa de timp. In ritmul asta am ajuns la 88 de kg in luna iunie 2012. Analizele mele inca aratau valori crescute ale glicemiei si colesterolului, iar ficatul meu era gras. 

Dupa o masa la care am mancat cartofi prajiti am avut dureri in partea dreapta. Ajunsesem sa iau tot felul de hepatoprotectoare, vitamine, suplimente fara niciun rezultat. Atunci am realizat ca este imperios necesar sa slabesc!

Am inceput sa citesc foarte mult pe internet, sa ma documentez cu privire la slabitul sanatos, miscare, stil de viata sanatos etc. Intr-o zi, am primit un e-mail de la o prietena in care ma informa de dieta Dukan. Am ales sa citesc si despre aceasta dieta, despre modul in care functioneaza, despre principiile pe care a fost cladita. Intr-o saptamana am ajuns la concluzia ca sunt in stare sa personalizez dieta asta in functie de nevoile mele, de ce-mi place mie si de ce-mi face bine. Mentionez ca din momentul ala nu a mai existat lift si nici autobuz pentru mine ( stau la etajul 10 ). Mergeam zilnic intre 12-15 km pe jos, in ritm alert, iar pe scari urcam de 4-5 ori, cel putin. Kilogramele au inceput sa dispara, usor, usor. In august ajunsesem deja la 78 de kilograme si am inlocuit mersul cu alergatul. Alergam, urcam pe scari, mergeam pe jos, faceam exercitii acasa. Totul era facut la intensitate maxima si o faceam de placere. Cu timpul, am inceput sa diversific exercitiile. Toata vara am jucat badmington, tenis, am sarit coarda, am alergat. Pe toate prietenele mele le angrenam in diverse jocuri, pentru a face miscare cat mai multa. Toate lucrurile astea si toate eforturile mele au dat roade si am reusit sa ajung la 65 de kg in aprilie 2013.

Am aproape un an de cand ma mentin la greutatea asta si mi-e foarte bine asa. Imi place sa fac miscare, sa ma plimb, sa alerg, sa fac exercitii acasa, sa particip la crosuri in parcuri si sa ma implic in activitati sportive. 

Vreau sa mentionez ceva foarte important. Foarte multa lume crede in mod gresit ca a manca de regim este mai scump decat a manca normal. Foarte multa lume crede ca este foarte scump sa te duci la sala, la masaje, la impachetari etc. Eu nu am facut o ora de sala in tot timpul asta! Am fost singura in parc si am facut miscare. E gratis! Masaj mi-am facut singura acasa. Aprovizionarea cu alimentele necesare tot singura am facut-o. Si nu am cheltuit exagerat deloc. Nu am dat banii pe dulciuri, sucuri acidulate, tigari, alcool, paine, fast-food etc.

Va doresc sa fiti sanatosi!

Cu drag, Ana