„Am slabit 16 kg pentru caritate”

Timp estimat de citire:

3 minute, 37 secunde

Un pic de context inainte de toate – sunt aproape 13 ani de cand am depasit stadiul de normo-ponderalitate. Din cauze diferite, de la locuit in America si infruptarea cu tentatiile specifice, pana la lipsa sportului (ma tineam cateva luni pe an de program de sala/piscina/aqua gym) si, sa nu uitam, programe de slabit yo-yo. Toamna trecuta m-am speriat insa de tot, incepusem sa am probleme de miscare, ma durea tot corpul, stiam ca imi fac rau – ori, am ajuns la concluzia ca e inacceptabil pentru cineva de 27 de ani sa nu mai poata profita de viata si tinerete.

Mancarea trebuie sa ma hraneasca si sa-mi dea energie, nu sa ma tina pironita de un program fix si sa ma faca sa ma autocritic.

2012 a fost pentru mine un an cu multe schimbari, pe toate planurile, un an in care mi-am regandit viata si prioritatile – si abia in ianuarie 2013 am luat decizia ca si slabitul va face parte din viata mea. L-am imbratisat ca pe un moment in care incep sa am grija de mine cu adevarat si mi-am jurat ca n-o sa fie o experienta traumatizanta. Ci un inceput pentru intreaga mea viata de acum incolo, vesel, asa ca mine.

Schimbasem si jobul pe unul de fundraiser pentru Asociatia Inima Copiilor, ce ajuta copiii bolnavi de inima, si am zis ca procesul slabitului meu va fi unul caritabil – astfel incat motivatia mea sa fie … mai mare ca mine. Asa s-a nascut blogul meu – teaslabeste.wordpress.com – ca raspuns la tot ce se intampla pe planul lifestyle in Romania. Am interiorizat informatii, diete, retete, sporturi, le-am testat si am decis ce-i bun pentru mine. Am ales ce-i mai potrivit pentru stilul meu de viata, mi-am creat o filosofie in jurul sportului, o rutina cu care ma obisnuiesc pe zi ce trece, mi-am regasit o forta interioara si exterioara.

Accentul il pun pe mancarea naturala – nuci, fructe, legume in abur/cuptor, salate, mancaruri de legume. Des dau iama in sectiunile de „congelate” ale supermaketurilor sau, vara, in piata. In general, incerc sa am 3 mese pe zi (jumatate de farfurie cu legume, cat mai putini carbohidrati, spre zero zahar, carne o data/zi, maxim) si 2 gustari. As vrea sa zic ca am perfectionat mecanismul, insa mi se mai intampla si erori – le tin insa in frau, le programez saptamanal si nu ma (mai) cert pentru ele. Am un stil de viata destul de echilibrat, imi place sa beau apa si ceaiuri, iar la final de saptamana un pahar de alcool.

Meniul perfect pentru mine este:

8.30 – omleta cu ceapa si ardei, 1 felie de paine, salata verde stropita cu lamaie

11 – un mar si un ceai verde

13 – ficatei la tigaie cu usturoi (150 g, 1 lingura de ulei, in rest apa) + salata de morcovi cu telina si sfecla

16.30 – 50 g nuci de orice fel

La ora 20, dupa ce ma intorc de la sala – 1 pahar de kefir, o felie de paine cu zacusca/pesto, o bucatica de branza si legume – salata sau sote

Slab sau Gras: Ce te-a determinat sa iti expui pe blog provocarile zilnice in lupta cu kilogramele in plus?

Tea Vasilescu: Mi-a placut ideea de a ma concentra pe partea psihologica a slabitului, nu doar pe cea fiziologica. Am ales varianta unui blog pentru ca aveam nevoie de exercitiul scrisului cathartic.

Slab sau Gras: De ce reactii ai avut parte atunci cand ti-ai deschis blogul?

Tea Vasilescu: Initial, mi-a fost teama de reactii si comentarii rautacioase. Si de posibilitatea ca n-o sa-mi citeasca nimeni parerile neavizate. A fost fix pe dos – am gasit oameni care-s in aceeasi lupta ca si mine, ne sfatuim si ne sustinem.

Slab sau Gras: Ce se va intampla cu blogul dupa ce vei ajunge la 59 de kilograme?

Tea Vasilescu: Nu m-am gandit atat de departe, stiu insa ca am de gand sa ma tin de treaba oricat va fi nevoie. Iar blogul isi va indeplini scopul de sfatuitor in orice clipa voi simti nevoia.