Atenție la curele de slăbire: efectul yo-yo crește riscul cardiac
O descoperire îngrijorătoare și un avertisment serios pentru persoanele care urmează o dietă de slăbit, iar apoi recâștigă kilogramele pierdute și încearcă din nou să slăbească. Oamenii de știință au scos la iveală faptul că alternanța dintre o alimentație bogată și una săracă în grăsimi este mai periculoasă pentru sănătate decât o dietă bogată în grăsimi continuă, crescând riscul de complicații cardiovasculare.
19.11.2024
Timp estimat de citire:
3 minute, 51 secundeOricine a urmat vreodată un program de slăbit știe că menținerea rezultatelor obținute reprezintă adevărata provocare. Ei bine, în fapt, miza e mult mai importantă de atât. Prevenirea recâștigului ponderal nu ține doar de siluetă, ci și de sănătate sau mai degrabă de sănătate. Acesta este concluzia principală a două studii publicate în revista „Nature”, care au analizat impactul dietelor repetate și ale efectului „yo-yo” dintr-o perspectivă nouă.
Relația dintre alimentație și bolile cardiovasculare a fost studiată timp de decenii și este bine stabilită, însă există controverse considerabile cu privire la dietele optime pentru sănătatea cardiovasculară. O mare parte din cunoștințele oamenilor de știință despre ateroscleroză – îngroșarea și întărirea arterelor și principala cauză a bolilor cardiovasculare – provine din studii efectuate pe cobai care sunt expuși în mod constant la o dietă bogată în grăsimi. În viața reală însă, oamenii își modifică dietele în timp, iar efectul yo-yo este frecvent. Vorbim de acel fenomen în care greutatea scade și crește repede, fără a se menține stabilă.
Deși s-a speculat că acest model de a trece de la o dietă la alta și schimbările rezultate în ceea ce privește greutatea corporală sunt nocive pentru sănătate, până de curând lipseau date convingătoare, iar mecanismele nu erau pe deplin înțelese. Odată cu publicarea celor două studii, lucrurile capătă un contur mai clar. Acestea nu doar că arătă că efectul yo-yo poate fi nociv pentru inimă, ci oferă o perspectivă asupra modului prin care contribuie la accelerarea bolilor cardiovasculare.
Plăci de aterom mai mari
Variațiile drastice în ceea ce privește conținutul de grăsimi în alimentație se dovedesc a fi dăunătoare pentru sănătatea cardiovasculară. Potrivit lui Kate Townsend Creasy, profesor de științe în nutriție la Universitatea din Pennsylvania (SUA) și coautor al unuia dintre studii, experimentele efectuate pe de către cele două echipe de cercetători pe șoareci de laborator au arătat că trecerile repetate de la un tip de alimentație bogat în grăsimi la un regim hipolipidic „agravează considerabil ateroscleroza, în comparație cu o dietă bogată în grăsimi continuă”.
Ateroscleroza este o afecțiune inflamatorie cronică în care colesterolul și celulele imunitare se acumulează pe pereții arterelor, ducând la formarea plăcilor de aterom. Aceste plăci pot obstrucționa fluxul sangvin, iar, atunci când se desprind, pot duce la blocarea unui vas de sânge, provocând infarct miocardic sau accident vascular cerebral.
Implicațiile sistemului imunitar
În ambele studii, deși protocoalele au fost diferite, cercetătorii au observat o accelerare semnificativă a formării plăcilor de aterom, atunci când rozătoarele reveneau la o dietă bogată în grăsimi după o perioadă de dietă. Cauza principală? Dezechilibrele apărute în activitatea sistemului imunitar din cauza schimbărilor alimentare.
S-a observat că reexpunerea la o dietă bogată în grăsimi, după dietă, stimulează producerea unei proteine inflamatorii și scade numărul de macrofage, un tip de globule albe aflate în prima linie de apărare a organismului. Acestea sunt responsabile de înghițirea și distrugerea particulelor mari (celule bolnave sau îmbătrânite, agenți patogeni etc), proces numit fagocitoză. În mod specific, alternanța dintre tipul de alimentație, asociat efectului yo-yo, determină o supraproducție de neutrofile – globule albe cu rol în vindecarea rănilor și combaterea infecțiilor – care eliberează interleukina (IL)-1β, o proteină inflamatorie, și o reducere a macrofagelor, dând peste cap activitatea sistemului imunitar. Aceste două procese explică mărirea bruscă a plăcilor de aterom.
Din păcate, concluziile acestor studii nu ne ocolesc. „Cu câteva excepții, majoritatea datelor despre ateroscleroza la șoareci sunt valabile și pentru oameni”, precizează Kate Townsend Creasy. Cercetătorii speră ca descoperirile lor să ducă la abordări mai complexe ale problemei kilogramelor în plus, ținând cont de riscurile pe care le pot avea unele diete asupra sănătății, inclusiv asupra celei cardiovasculare.
Motivul real pentru care e atât de greu să te menții după ce slăbești
03.12.2024