Grasimea abdominala si impactul socant al consumului de racoritoare

Consumul frecvent de bauturi carbogazoase determina o periculoasa acumulare de grasime la nivel abdominal, cu riscuri importante asupra sanatatii. Avertismenul apartine unei echipe multidisciplinare de cercetatori amercani care a studiat indeaproape consecintele acestui obicei comun in randul populatiei din tarile occidentale.

Oamenii de stiinta de la Institutul National al Inimii, Sangelui si Plaminilor din SUA au tinut sub observatie, timp de 6 ani, o mie de adulti, femei si barbati, cu varsta medie de 45 de ani. La inceputul si la finalul monitorizarii, acestia au evaluat cu ajutorul tomografiei computerizate procentul de grasime din corpul fiecarui participant la studiu. Masuratorile au vizat in special cantitatea de grasime abdominala, zisa si viscerala, cea care inconjoara organele vitale si e distincta de tesutul adipos de sub piele. Ulterior, cercetatorii au confruntat datele obtinute cu cele privind consumul obisnuit de bauturi acidulate care contin zahar.

Diferente de pana la 30%

Rezultatele au fost mai mult decat ingrijoratoare. In primul rand, toti participantii au inregistat o crestere a statului de grasime viscerala, acesta fiind un proces natural specific inaintarii in varsta. Apoi, a existat o deosebire semnificativa intre cei care beau frecvent racoritoare carbogazoase si cei care nu le consuma deloc sau ocazional, in cazul carora diferenta a fost cvasi-inexistenta. Aceasta a inceput sa fie vizibila in randul subiectilor care consumau o bautura acidulata pe zi, explodand literalmente in grupul celor care beau mai multe astfel de bauturi pe zi. In acest din urma caz, cantitatea de grasime viscerala a ajuns sa fie la finalul studiului cu aproximativ 30% mai mare, prin comparatie cu valorile inregistrate la non-consumatori sau la cei care consumau ocazional aceste bauturi (una pana la doua doze pe luna).

Risc sporit de boli grave

Grasimea abdominala trece dincolo de probleme de ordin estetic. S-au facut nenumarate studii care i-au pus in evidenta contributia la dezvoltarea bolilor cardiovasculare, a obezitatii, diabetului zaharat, steatozei hepatice (ficat gras), precum si a unor forme de cancer. Acest tip de grasime afecteaza in mod negativ sanatatea prin cresterea inflamatiei in organism, deoarece elibereaza substante numite adipokine, un fel de proteine de semnalizare de la o celula la alta, care maresc fluxul de sange si dau peste cap sensibilitatea la insulina. De asemenea, grasimea viscerala scade nivelul de adiponectina, un hormon care are un rol esential in arderea grasimilor si mentinerea metabolismului la cote inalte.