Cum ar trebui să se schimbe alimentația ta în funcție de anotimp?

Timp estimat de citire:

9 minute, 19 secunde

Chiar dacă mulți nu sunt conștienți de acest lucru, își adaptează în mod involuntar dieta odată cu schimbarea anotimpurilor, întrucât organismul „cere” acest lucru, iar astfel crește apetența pentru anumite alimente de sezon. De aceea, primăvara este considerată anotimpul verdețurilor, vara este sezonul alimentelor ușoare, cu efect răcoritor și hidratant, toamna e perioada legumelor și fructelor bogate în nutrienți esențiali iar iarna sunt preferate mâncărurile mai grele cu un aport caloric crescut.

În cele ce urmează îți vom arăta  de ce este necesar să îți modifici alimentația în funcție de anotimp și mai ales cum să faci acest lucru pentru ca organismul tău să se adapteze cât mai ușor condițiilor specifice fiecărui sezon.

Importanța adaptării alimentației în funcție de anotimp

Condițiile de mediu sunt un element esențial care influențează modul în care organismul funcționează, schimbările specifice fiecărui anotimp având efect atât în plan fizic cât și psihic. Temperaturile exterioare, gradul de umiditate, condițiile meteo și nivelul de luminozitate care scade în sezonul rece și crește în sezonul cald se numără printre principalii factori de mediu care generează modificări la nivelul organismului, implicit nevoia de adaptare.

Astfel, iarna corpul are nevoie de mai multă energie în condițiile temperaturilor scăzute de afară și a nivelului scăzut de luminozitate, în timp ce vara crește nevoia de hidratare pentru a suplini pierderea de lichide prin transpirație și a preveni deshidratarea. În aceste perioade organismul are nevoie de elemente nutritive în cantități mai mari, iar din acest motiv, înainte de începerea sezonului rece e nevoie de o alimentație bogată in vitamine și minerale iar același lucru se impune și la ieșirea din iarnă, când organismul este ușor secătuit de resursele nutritive naturale.

Pe scurt, toamna e necesară o alimentație bogată în vitamine și minerale pentru a pregăti organismul de sezonul rece, când devine mai vulnerabil și necesită un aport sporit de calorii. Primăvara e momentul oportun pentru a reveni la o alimentație bazată pe produse vegetale proaspete, care conțin minerale vitamine, antioxidanți și alte substanțe benefice pentru organism, iar sezonul cald se bazează pe alimente ușoare, cu efect hidratant și un aport energetic cel mult moderat.

Un alt aspect de care trebuie să ții cont este acela că fructele și legumele oferă maximul de elemente nutritive atunci când sunt consumate proaspete în sezonul care le este specific, oferind mai puține beneficii dacă sunt consumate uscate sau conservate.  

Dieta de primăvară

Primăvara este perioada în care se face trecerea de la alimentația „grea” de iarnă, bogată în grăsimi și proteine, la o dietă cu un aport crescut de nutrienți esențiali și antioxidanți specifici fructelor și legumelor proaspete. Organismul are nevoie de aceste resurse și de aceea elementul principal al dietei de primăvară îl constituie verdețurile și legumele de sezon. Urzicile, spanacul, ștevia, loboda, ceapa verde, salata și ridichile n-ar trebui să lipsească din meniul zilnic.

Este important să reduci treptat alimentele specifice sezonului rece, făcând astfel o trecere lentă de la dietă bazată pe grăsimi, proteine și alimente conservate, la una în care să predomine produsele vegetale proaspete. Prin aportul de vitamine și minerale, acestea susțin sistemul imunitar care de obicei este mai intens solicitat în sezonul rece, stimulează funcțiile hepatice și ajută la eliminarea toxinelor acumulate peste iarnă. De asemenea, conțin puține calorii și ajută astfel la eliminarea kilogramelor în plus care se acumulează mai ușor în sezonul rece pe fondul alimentației bogate în grăsimi și al reducerii activității fizice, la care se adaugă și încetinirea metabolismului. Mai trebuie menționat și aportul de fibre, care îmbunătățesc digestia și ajută la procesul de detoxifiere, având un rol important și in reducerea excesului ponderal.

În dieta de primăvară mai pot fi incluse și cereale integrale, lactate degresate, pește și carne slabă, evitând în același timp carnea grasă, prăjelile, produsele tip fast-food, dulciurile și alimentele conservate sau procesate industrial.

Ce trebuie să mănânci vara

În perioada verii organismul pierde mai multă apă și săruri minerale pe fondul transpirației excesive, iar unul din principalele motive pentru care se recomandă și în acest sezon o alimentație adecvată este evitarea deshidratării. Transpirația face parte din mecanismul de termoreglare al organismului, care elimină apă pe suprafața pielii pentru a o răci și a menține astfel lau un nivel normal temperatura corporală. Deși benefic, acest proces poate duce la deshidratare în condiții de expunere prelungită la temperaturi ridicate sau de efort intens. Pentru a preveni această problemă, organismul are nevoie de un aport mai mare de lichide dar și de săruri minerale care se elimină din organism prin transpirație. În acest sens, nu este suficient doar să bei multă apă, ci să îți adaptezi și alimentația.

Se recomandă astfel consumul de fructe și legume zemoase precum pepenele, piersicile, cireșele, nectarinele, fructele de pădure sau castraveții, dovleceii, ardeii, roșiile. Pentru că este sezonul lor, e de preferat ca acestea să fie consumate proaspete pentru a profita din plin și de beneficiile lor nutritive.

Legumele pot fi consumate sub formă de supe reci sau salate iar fructele se consumă ca atare sau sub formă de sucuri naturale, fără îndulcitori adăugați.

Meniul de vară trebuie completat cu alimente ușoare cu un conținut redus de grăsimi, precum peștele, carnea de pui, fructele de mare, iaurturile și alte lactate degresate.

În dieta de vară e recomandat să mănânci mai puțin la o masă, pentru că digestia poate fi îngreunată pe fondul căldurii excesive și să eviți prăjelile, mâncărurile grase, băuturile răcoritoare cu zahăr adăugat, energizantele, cafeaua și alcoolul.

Mare atenție și la alimentele gătite, pentru că acestea se pot altera ușor în perioada verii dacă sunt păstrate în condiții improprii chiar și câteva minute, cauzând toxiinfecții alimentare sau alte probleme digestive.

Ce regim alimentar se recomandă toamna

Toamna este anotimpul în care se face tranziția de la sezonul cald la cel rece, cu temperaturi în scădere, vreme tot mai închisă și zile mai scurte. Aceste schimbări se reflectă și asupra organismului, pentru care urmează o perioadă și mai dificilă reprezentată de sezonul rece. Din fericire, toamna este și sezonul abundenței, astfel că trebuie să profiți din plin de recoltele bogate, nu doar pentru a-ți face provizii pentru iarnă.

Organismul are nevoie de resurse nutritive pentru perioada care urmează, iar acestea se găsesc din belșug în fructele și legumele de sezon. Prin urmare, cartofii, vinetele, varza, rădăcinoasele, ardeii, gogoșarii, conopida sunt ingredientele de bază recomandate în meniurile de toamnă, alături de fructe precum merele, strugurii, prunele, gutuile perele și nucile. Dacă nu pot fi consumate proaspete, legumele se prepară sub formă de supe, ciorbe, ghiveci sau tocănițe care se consumă calde, eventual cu puțină carne slabă pentru un aport de proteine. Fructele de toamnă se consumă de preferință proaspete, iar dacă sunt preparate sub formă de compot sau gem pentru iarnă, recomandarea este să nu se adauge zahăr.

De asemenea, din dieta de toamnă nu trebuie să lipsească grăsimile sănătoase provenite din pește gras (somon, macrou, ton, hering și sardine), uleiuri vegetale, nuci și semințe.

Și de această dată se trece treptat de la alimentația ușoară de vară la cea cu mai multe calorii specifică toamnei, evitându-se excesul de grăsimi saturate din carne și/sau lactate, de grăsimi trans specifice prăjelilor și de alimente procesate industrial, care conțin diferiți aditivi.

Cum trebuie să arate dieta de iarnă

Pentru cei mai mulți dintre noi, iarna este sezonul meselor copioase, atât din perspectiva Sărbătorilor specifice sfârșitului de an cât și prin prisma faptului că în acest sezon organismul „cere” mai mult din punct de vedere nutritiv. Crește apetența pentru alimentele bogate în calorii, care se explică prin faptul că organismul are nevoie de mai multă energie pentru a se încălzi în condițiile de temperaturi scăzute de afară și pentru a susține sistemul imunitar ce se confruntă cu virusurile respiratorii care intensifică circulația în acest sezon. De aceea, se recomandă ciorbe mai consistente, care să conțină carne și puțină grăsime, preparate calde cu carne slabă și multe legume, pește gras, ouă, cereale integrale, nuci și semințe.

Totodată, usturoiul, citricele, ghimbirul, ardeiul iute, menta constituie ingrediente benefice sistemului imunitar, în condițiile în care fructele și legumele proaspete sunt mai greu găsit. În schimb, poți să apelezi la conservele pregătite din toamnă, însă fructele și legumele astfel preparate își pierd o parte din calitățile nutritive dar rămân o bună sursă de fibre.

Din peisaj nu poate lipsi perioada Sărbătorilor de Iarnă, când majoritatea oamenilor fac rabat pentru câteva zile de la curele de slăbire și dietele echilibrate pentru a se delecta cu preparatele specifice. Deși abundă în grăsimi nesănătoase și condimente ce ar putea provoca probleme digestive, nu spunem că aceste preparate ar trebui total evitate, ci doar consumate cu moderație, însoțite de salate sau garnituri de legume. Trebuie limitat și consumul de dulciuri – alte preparate specifice Sărbătorilor de Iarnă – precum și consumul excesiv de alcool.

Care sunt beneficiile unei alimentații adaptate fiecărui sezon

Deși multe dintre ele sunt disponibile in supermarketuri tot timpul anului, consumul de alimente de sezon în perioada lor specifică maximizează aportul de nutrienți esențiali și alte substanțe benefice pentru organism. În timp aceleași alimente consumate în afara sezonului pot conține conservanți. Astfel, organismul se adaptează mai ușor schimbărilor specifice fiecărui anotimp, metabolismul funcționează la randament optim iar ciclul circadian și secrețiile hormonale nu sunt considerabil afectate. Totodată, sistemul imunitar primește resursele necesare pentru a face față agenților patogeni specifici fiecărei perioade din an, iar starea psihică se menține în latura pozitivă, pe fondul unei secreții optime de neurotransmițători care o controlează.