Ce regim alimentar să adopți după o endoscopie?

Timp estimat de citire:

6 minute, 31 secunde

Necesitatea unui regim alimentar poate fi impusă de anumite diagnostice stabilite prin endoscopie iar în astfel de situații motivul principal îl constituie problemele digestive depistate și nu procedura în sine.

În materialul de față îți vom explica în ce constă o endoscopie, când este necesară și totodată îți vom spune ce regim alimentar poate fi recomandat după o astfel de procedură. 

Când e necesar să faci endoscopie

Endoscopia este o procedură minim invazivă, prin intermediul căreia se examinează din interior tractul digestiv superior ce include esofagul, stomacul și duodenul, adică prima partea intestinului subțire, care pornește din stomac. Vorbim de o investigație imagistică recomandată pacienților care se prezintă la medicul gastroenterolog cu simptome de natură digestivă, în cazul cărora nu poate fi stabilit un diagnostic doar pe baza anamnezei și examenului clinic. Astfel, pacienții cu arsuri gastrice, dificultăți de înghițire, sau care prezintă tulburări digestive precum constipația diareea, durerea abdominală, balonarea, indigestia, prezența sângelui în scaun, pot avea nevoie de o endoscopie pentru stabilirea unui diagnostic.

Prin endoscopie este posibilă diagnosticarea unei serii de afecțiuni precum boala de reflux gastroesofagian, gastrita, esofagita, ulcerul gastric sau ulcerul duodenal, hernia hiatală sau diferite tipuri de cancere digestive.

De asemenea prin endoscopie pot fi prelevate probe de țesut în vederea examinării histopatologice și totodată pot fi efectuate intervenții precum rezecția polipilor sau oprirea hemoragiilor digestive. 

Cum să te pregătești pentru endoscopie

În general, o endoscopie simplă nu durează mai mult de un sfert de oră, dar se poate prelungi până la 40-45 de minute dacă e necesară prelevarea de probe de țesut sau efectuarea unor intervenții precum cele menționate mai sus. Medicul comunică din timp pacientului necesitatea unei astfel de proceduri iar în prealabil acesta nu trebuie să urmeze un regim alimentar anume. Este important însă ca pacientul să nu mănânce nimic cu cel puțin 8 ore înainte de endoscopie, iar cu cel puțin 4-6 ore înainte să nu consume lichide.

De asemenea, în ziua stabilită pentru procedură nu trebuie să bei cafea, să fumezi și nici să mesteci gumă. La momentul efectuării endoscopiei, în tubul digestiv nu trebuie să existe lichide și fragmente alimentare întrucât există riscul ca acestea să fie aspirate în plămâni și totodată pot împiedica vizualizarea eventualelor leziuni sau formațiuni anormale la nivelul mucoaselor digestive. Eventual, se poate recomanda și consumul unei băuturi laxative în ziua precedentă, pentru a goli complet tractul digestiv.  

Cum decurge o endoscopie

Endoscopia presupune introducerea prin cavitatea bucală în tractul digestiv a unui tub subțire și flexibil numit endoscop. Acesta este prevăzut în capăt cu o sursă de lumină și o cameră care transmite imagini din interiorul tubului digestiv, proiectate pe un monitor. De asemenea, endoscopul poate fi prevăzut și cu anumite instrumente pentru prelevarea probelor de țesut sau pentru diferite intervenții ce pot fi efectuate în timpul procedurii.

Endoscopia nu este dureroasă dar poate fi neplăcută mai ales în momentul introducerii endoscopicului, motiv pentru care pacienții sunt anesteziați sau sedați în prealabil. Mai întâi sunt măsurate semnele vitale după care se procedează la administrarea anestezicului local sau a sedativului. În funcție de dorința pacientului dar și de condiția sa medicală sedarea poate fi ușoară – caz în care pacientul rămâne conștient dar devine foarte relaxat și somnolent – sau profundă – caz în care pacientul este adormit.

Pacientul sedat se poziționează culcat pe partea stângă, fiindu-i monitorizate permanent funcțiile vitale, după care se fixează în cavitatea bucală un dispozitiv de unică folosință care să-i protejeze dantura și totodată să faciliteze introducerea endoscopului. Mai întâi se introduce aer în stomac pentru a se asigura o mai bună vizibilitate a mucoaselor, după care endoscopul este împins ușor prin esofag în tractul digestiv. În acest timp, medicul urmărește pe monitor imaginile transmise de camera endoscopului, ghidând dispozitivul din exterior după cum este necesar.

Când se recomandă un regim alimentar după edoscopie

Recuperarea după endoscopie este de scurtă durată, în funcție de tipul de sedare folosit. Dacă s-a administrat doar anestezie locală pacientul poate pleca acasă imediat după endoscopie cu recomandarea de a nu bea lichide și a nu mânca timp de aproximativ oră, până trece complet efectul anesteziei. Dacă s-a administrat un sedativ mai puternic, pacientul este monitorizat până când își revine complet, după care se poate alimenta normal.

Pentru niciuna din ambele situații nu se impune un regim alimentar special, pacienții fiind sfătuiți să consume mai întâi lichide și apoi alimente solide. Pentru că gâtul poate fi ușor iritat în urma procedurii, se recomandă evitarea băuturilor sau mâncărurilor fierbinți în primele ore după endoscopie, până la dispariția senzației ușoare de disconfort cauzată de iritație.

Dacă în timpul endoscopiei au fost prelevate probe de țesut ori s-au efectuat anumite intervenții medicul poate face recomandări în privința unui anumit regim alimentar de urmat în zilele următoare pentru a proteja porțiunile lezate.

De asemenea, în cazul în au fost depistate diferite probleme precum inflamarea mucoaselor digestive, leziuni la nivelul acestora, sângerări sau diferite disfuncții medicul poate recomanda un regim alimentar pe termen lung pentru a menaja sistemul digestiv. 

Pe ce se bazează un regim alimentar pentru probleme digestive

Așadar, dacă în urma endoscopiei fost diagnosticată o problemă de natură digestivă, managementul acesteia presupune, în general, și un regim alimentar care trebuie început imediat după efectuarea investigației, desigur conform recomandărilor medicului. Scopul unui astfel de regim alimentar este facilitarea digestiei și ameliorarea iritațiilor și inflamațiilor mucoaselor digestive – simptome comune pentru multe afecțiuni din această gamă.  

În acest scop, regimul se bazează pe:

•  Supe ușoare de legume sau de pui, fără ulei sau grăsime;
•  Alimente moi precum piureurile, orezul fiert, ouăle fierte, bananele, cartofii copți;
• Iaurturi degresate, lapte bătut, chefir și alte alimente fermentate, care conțin bacterii probiotice ce se găsesc și în flora intestinală, fiind implicate in procesul de digestie.
• Legume, fructe și cereale integrale, datorită conținutului ridicat de fibre solubile și insolubile care joacă un rol important în digestie și previn constipația. Dintre fructe și legume sunt recomandate merele dulci, perele, bananele, mango, papaya, avocado, morcovii, dovleceii, cartofii.

Orice regim alimentar include și o „listă neagră” cu alimente care trebuie evitate iar regimul despre care vorbim nu face excepție. În cazul său, această listă neagră arată astfel:

• Carne grasă și prăjeli, din cauza conținutului crescut de grăsimi saturate și grăsimi trans, care sunt greu digerabile și cresc aciditatea din stomac;
• Mâncăruri picante sau bogat condimentate, pentru că irită mucoasa gastrică și amplifică simptomele neplăcute precum arsurile la stomac, crampele abdominale  sau balonarea;
• Fructele și legumele cu aciditate, întrucât pot cauza arsuri și pot irita și mai mult mucoasa gastrică, în cazul gastritelor sau ulcerului. Este vorba în special de citrice, fructe de pădure, kiwi, rodii, ceapă, usturoi, roșii sau ardei iuți.
• Leguminoasele precum fasolea, mazărea, lintea sau năutul, pentru că produc gaze în tractul digestiv și astfel favorizează balonarea.

Foto: Shutterstock.com