Acorda atentie maxima alergiilor alimentare

Statisticile arata ca intre 10 si 20% din populatia planetei sufera de o alergie. Polenul florilor, parul animalelor de companie, praful din orasele aglomerate, unele medicamente, frigul patrunzator sau diverse alimente, toti acesti factori cvasiinofensivi se pot constitui in alergeni periculosi pentru anumite persoane. In ziua de astazi, cand alimentele constituie conglomerate de substante artificiale, alergiile alimentare au devenit fracvente. Iata cum se recunoste o alergie alimentara si cum se trateaza.

Severitatea simptomelor alergiilor alimentare se inscrie intr-o gama larga, de la disconfort abdominal, pana la anafilaxie severa. Intrucat orofaringele si tractul digestiv superior sunt primele care vin in contact cu alergenii alimentari, simptomele incep la nivelul lor. Dintre simptomele atribuite alergiei alimentare mentionam pruritul si edemul buzelor, limbii, mucoasei oropalatine si ale faringelui.

Manifestari cutanate si respiratorii
Simptomatologia se poate generaliza. Dintre organele extradigestive la care se localizeaza acestea, tegumentul ocupa locul privilegiat. Manifestarile cutanate includ urticaria acuta sau angioedemul, sau ambele si numai rareori urticaria cronica. Dupa manifestarile cutanate, in ordinea frecventei se inscriu semnele respiratorii. Astmul poate fi agravat, dar nu in toate cazurile. Mai frecventa este rinita alergica. Aceasta din urma este mai degraba de origine neimunologica, corelandu-se cu ingestia de lapte integral.

 Asocierea alergiei alimentare cu migrena
Alimentele incriminate cel mai frecvent in producerea migrenei sunt cele care contin amine farmacoactive. Acestea sunt regasite in branza, ciocolata, albus, capsuni, scoici, rosii, portocale, citrice, alcool, mai ales vinul rosu. Mai pot fi incriminate alimentele conservate, care contin spori de ciuperci. Alte alimente susceptibile sa declanseze concomitent alergie si migrene sunt cele care contin stimulente de tipul metilxantinei, cafeinei (cafea, ceai, ciocolata, cacao).

Diagnostic problematic
  Diagnosticul alergiei alimentare presupune o istorie clinica atenta, examen obiectiv si teste alergice. Anamneza (totalitatea informatiilor pe care medicul le ia de la bolnav si insotitorii acestuia pentru a le utiliza in vederea stabilirii diagnosticului) furnizeaza informatii despre:

• alimentul incriminat in declansarea reactiei;
• doza alimentului;
• data declansarii crizei;
• tipul simptomelor;
• daca simptomele asemanatoare s-au reprodus odata cu repetarea ingestiei alimentului incriminat.

Prin anamneza se vor stabili natura, frecventa si severitatea simptomelor. Pacientul va fi intrebat daca ingestia altor substante (lichide sau solide), de tipul medicamentelor, vitaminelor, aditivilor sau suplimentelor alimentare declanseaza simptome asemanatoare. In urma anamnezei si examenului obiectiv se incrimineaza sau nu un aliment in declansarea reactiei adverse. Verificarea relatiei intre alimentul respectiv si suferinta bolnavului se face prin aplicarea metodei dietei de excludere. Dupa 2 saptamani de la eliminarea alimentelor incriminate, simptomele trebuie sa dispara. Daca starea clinica nu se amelioreaza este putin probabil ca alimentele excluse din dieta sa fie vinovate.

Incercarea de a stabili o corelatie intre alimentul incriminat si simptomatologie nu este facila, intrucat alimentele contin o larga varietate de substante potential capabile sa produca reactii care preteaza la confuzie cu alergia alimentara.

Tratamentul alergiei alimentare
Logic ar fi ca eliminarea alergenului vinovat sa aiba un efect profilactic eficient. Din nefericire, studiile de control evidentiaza efecte benefice si absenta efectelor in proportii egale. Tratamentul medicamentos se aplica pentru a proteja sau a corecta manifestarile de hipersensibilitate.