Dietele disociate – adevar sau mit?

Multi considera dietele disociate cele mai eficiente programe de slabit. In mod cert, unul dintre motive este simplitatea lor – mananci o singura categorie de alimente toata ziua. Un alt motiv, la fel de important, este senzatia de satietate determinata de lipsa restrictiilor cantitative.

Intr-adevar, anumite regimuri disociate sunt eficace pe termen scurt si putin riscante pe plan nutritional, dar adesea revenirea la o alimentatie normala ne face sa pierdem beneficiile obtinute. Sunt insa dificil de mentinut un timp prea indelungat deoarece sunt incompatibile cu o viata sociala activa.

De ce functioneaza?
Functioneaza, am putea spune, pana intr-un anumit punct. Un regim disociat duce la scadere in greutate in primul rand prin privarea organismului pe o anumita perioada de timp de nutrienti esentiali. Se spune ca putem consuma in acest tip de regim orice cantitate de aliment fara sa numaram caloriile. Este adevarat ca nu le vom numara, dar datorita monotoniei care apare, implicit vom consuma mai putin din alimentul respectiv, deci cantitatea de alimente ingerate intr-o zi se reduce.

Doua tipuri de dieta disociata
Prima metoda are ca obiectiv aparitia rapida a senzatiei de satietate prin consumarea exclusiva a unui singur tip de aliment in fiecare zi a saptamanii.

Exemplu:
Luni – peste
Marti – legume
Miercuri – lactate
Joi – fructe
Vineri – oua
Sambata – carne

In cazul aceastei metode de regim disociat, echilibrul alimentar se realizeaza in cele 7 zile ale saptamanii. Regimul se tine printr-o cura de o saptamana in fiecare luna sau 3 saptamani la rand.
Cea de-a doua metoda consta in consumarea unui singur tip de alimente la o masa pe parcursul unei zile. De exemplu, fructe la micul dejun, cartofi la pranz si peste la cina.

Dezavantaje

• Un regim disociat nu poate fi tinut timp indelungat pentru ca antreneaza carente importante. Disocierea zilnica furnizeaza un echilibru alimentar mai bun decat regimul saptamanal, dar nu si o scadere la fel de spectaculoasa in greutate;
• Cand regimul se termina, exista pericolul de revenire la kilogramele initiale;
• In unele zile pot aparea senzatii de slabiciune (prin lipsa unor vitamine si minerale) sau tulburari digestive, oboseala;
• Regimul nu este indicat unei persoane active;
• Nu este indicat copiilor (determina intarzieri in crestere si dezvoltare), gravidelor si persoanelor cu diferite afectiuni;
• Este un regim monoton si dificil de urmat pe termen lung.

Regimuri disociate celebre

• Regimul Antoine – este tipul de regim disociat saptamanal.
• Regimul Shelton – presupune o clasificare a alimentelor inventata de catre autor care distinge, de exemplu, grupul fructelor acide, grupul fructelor alcaline etc. Anumite combinatii sunt interzise in cadrul aceleasi mese: acid-amidon, acid-proteine, zahar-amidon, grasimi-proteine. Laptele trebuie tot timpul consumat singur, fructele de asemenea. Anumite mese sunt exclusiv proteice, altele nu aduc decat fructe (deci glucide) sau amidon.
• Regimul Montignac – este recunsocut prin introducereea termenului de index glicemic, care permite evaluarea  absorbtiei mai mult sau mai putin rapida a zaharurilor de catre organism. Exista doua tipuri de mese posibile si anume:
  • mesele lipido-proteice care pot sa contina grasimi. In acest caz  glucidele cu IG foarte scazut pot sa fie consummate (legume, fructe ). Spre exemplu putem manca branza dar  fara paine.
  • Mesele glucido-proteice, fara grasimi, si in care alimentele care contin glucide sa fie cu indice glicemic sub 50.